Experienţele extra-corporale au loc doar în minte

234

Știinţa confirmă faptul că experienţele extra-corporale nu sunt nimic mai mult decât vii halucinaţii. Acestea au loc doar în minte și nu sunt experienţe fizice autentice, iar unii dintre noi suntem predispuși la acest fenomen, susţin autorii unui studiu recent.

Experienţele extra-corporale au fost adesea exploatate ca dovezi ale unor proiecţii astrale, întoarcerea din moarte sau dovada existenţei sufletului nemuritor. Cercetătorii de la University of Birmingham susţin că experienţele extra-corporale au loc atunci când „dezechilibrele din creier" îi fac pe oameni să devină dezorientaţi și să piardă simţul fizic asupra corpului lor.

Departe de a fi evenimente „funky", „hippie" sau „spirituale" ele nu sunt altceva decât „evenimente concrete neurofiziologice". Studiul prezentat de cercetători în revista Cortex arată că oamenii cu iregularităţi în lobii temporali, care controlează memoria și recunoașterea obiectelor, sunt mult mai predispuși să-și „transforme poziţia propriului lor corp."

Această mișcare a creierului ar putea explica de ce manechinul Miranda Kerr a simţit o experienţă extra-corporală atunci când i-a dat naștere fiului ei Flynn. Kerr, în vârstă de 28 de ani a declarat săptămâna trecută: „Am crezut efectiv că voi muri la un moment dat și mi-am părăsit trupul. Priveam în jos spre el. Durerea era atât de intensă." Kerr va fi acum cel mai probabil clasată în categoria pacienţilor OBE (out-of-body experience – experienţe extra-corporale).

Dr Jason Braithwaite care a condus studiul susţine că au studiat „65 de studenţi la psihologie și am descoperit faptul că cei ce au experienţe extra-corporale aveau prejudecăţi cu privire la distorsionarea și transformarea trupului." Dincolo de oamenii cu prejudecăţi sunt cei ce mărturisesc a avea frecvent experienţe déjà vu, care au simţit adesea și faptul că nu mai au membre sau că se mișcă deși stăteau pe loc. Ei sunt cei mai dispuși să aibă experienţe extra-corporale. În luna aprilie 2011 Kevin Nelson, profesor de neurologie la University of Kentucky, a argumentat faptul că această stare este determinată și de vise tulburătoare.

Neurologul elveţian Olaf Blanke, o autoritate în probleme de conștienţă, e de părere că aceste experienţe extra-corporale sunt rezultatul temporar al unor percepţii deficitare cauzate de creier atunci când acesta devine confuz. În timpul unui experiment o serie de voluntari au fost expuși unui peisaj generat pe computer care prezenta o realitate virtuală cu personaje virtuale. După o perioadă de imersiune în acest nou context, în creierele subiecţilor lor a avut loc o mișcare interesantă, voluntarii crezând temporar că ocupă trupul unui personaj generat de computer.

În luna octombrie 2010 revista Semnele timpului v-a prezentat un interviu cu Ruth Frikart-Moor sub titlul „Îmi amintesc cum am murit”. Trăind o astfel de experienţă, Frikart-Moor a mărturisit: „Eu nu pot decat să plasez în capul meu acele viziuni, halucinaţii etc., ceea ce eu numesc simplu „deranjamente psihice temporare provocate de un traumatism" – în cazul meu, de stopul cardiac. Acestea sunt funcţii ale creierului care se activează parţial, mai mult sau mai puţin dezordonat şi în anumite momente imprevizibile – dar în niciun caz în clipele morţii. Unii dintre cei care vorbesc despre experienţa lor din preajma morţii pretind că au părăsit pentru câteva momente viaţa terestră pentru a evada în ceea ce este dincolo – dar ei se înşală şi aş putea spune că se înşală în mod periculos.”