A început Olimpiada lui Putin

102

Vineri a început Olimpiada de Iarnă de la Soci, Rusia, ocazie cu care Vladimir Putin încearcă să arate lumii o Rusie puternică, încrezătoare, influentă pentru Europa de Est și Orientul Mijlociu, cu o economie înfloritoare și un model de conservatorism pentru cei sătui de Vestul liberal. Dar, chiar dinainte să înceapă Jocurile Olimpice, efectul obţinut pare a fi pe dos.

Se pare că Putin ar fi ales această locaţie pentru că este staţiunea sa preferată, cu ieșire la Marea Neagră. Putin a declarant că dorește ca „toţi participanţii, fanii, jurnaliștii și cei care vor urmări olimpiada la televizor să vadă o nouă Rusie și posibilităţile pe care le oferă”, citează Washington Post.

Pentru asta s-au cheltuit 50 de miliarde de dolari, făcând ca aceasta să fie cele mai scumpe Jocuri Olimpice din istorie. Cu toate astea, nici 50 de miliarde de dolari nu au reușit să acopere polemica antigay, protestele care s-au desfășurat, văduvele negre și alţi teroriști care au băgat spaima în străini.

Boicotarea Jocurilor Olimpice

Pentru multe persoane, urmărirea Jocurilor Olimpice de la Soci ridică o problemă de natură morală. Împotrivirea Rusiei în ceea ce privește orice lucru ce ţine de homosexualitate, fie că este vorba de căsătorie, adopţie sau doar propagandă, este bine cunoscută. Motiv pentru care mii de moscoviţi au ieșit pe străzi, protestând nu neapărat împotriva acestor măsuri, ci pentru o democraţie reală, unde termenul nu este doar un cuvânt.

Cauza progay și cea anti-Putin s-au contopit în aceeași mișcare de protest, în fruntea căreia se află grupări ca Amnesty International și personalităţi ca fetele de la Pussy Riot, recent eliberate din închisoare, după o „ședere” de 21 de luni pentru activitatea lor politică.

Fetele au apărut la un concert organizat în SUA de către Amnesty International, unde le-au cerut americanilor să boicoteze Jocurile Olimpice, ca formă de protest pentru violarea drepturilor umane. Ar vrea ca americanii să organizeze proteste, în orice formă, chiar și în una inactivă, în care doar hotărăsc să nu urmărească Jocurile Olimpice, să nu scrie despre ele în presă etc, scrie Time.

Dar înainte de Pussy Riot, altcineva își cere dreptul la protest și boicot. Este vorba despre o comunitate nativă din Soci, care a fost uitată. Vorbim despre grupul etnic al cerchezilor din Caucaz, care în prezent locuiesc majoritar în Turcia și părţi din Orientul Mijlociu. În 1864, armata rusă a învins rezistenţa cerchezilor și a început „primul genocid modern pe pământ european”, scrie Oliver Bullough, autor al cărţii Let Our Fame Be Great: Journeys Among the Defiant People of the Caucasus. Conform Financial Times, complexul de schi din Soci este construit pe locul unde cerchezii din zonă au murit îngheţaţi și înfometaţi, așteptând să fie deportaţi, acum 150 de ani. Prin urmare, Doku Umarov, un lider militant din regiune, le-a cerut printr-o înregistrare video musulmanilor să atace Olimpiadă de Iarnă, unde ar urma „să se danseze dansuri satanice pe oasele strămoșilor noștri”, citează Time.

Pace înainte de război

În premieră, secretarul general al ONU, Ban ki-moon, a decis să ia parte la deschiderea Jocurilor Olimpice, pentru a face un apel la pace mondială. Vorbind despre conflictele din Siria, Republica Africană Centrală și Sudanul de Sud, Ban a cerut un armistiţiu în această perioadă, pentru a permite ajutoarelor umanitare acces la răniţi.

De asemenea, a criticat legile rusești care interzic propaganda gay, spunând că este dreptul comunităţii internaţionale să se opună atacurilor care se desfășoară la adresa LBGT, și chiar „trebuie” să facă asta. „Ura de orice fel nu își are locul în secolul al XXI-lea”, a spus el, conform Time.

Din nefericire pentru Putin, jurnaliștii deja și-au făcut imaginea despre Jocurile Olimpice de la Soci, chiar înainte ca acestea să înceapă. Washington Post și Vanity Fair sunt doar unii dintre cei care se grăbesc să constate eșecul politic al acestui eveniment. Este o părere care însă lasă deschisă oportunitatea pentru modificări, având în vedere că Jocurile Olimpice abia acum încep.

Eliza Vlădescu
După absolvirea Facultății de Comunicare și PR din cadrul SNSPA, Eliza Vlădescu a dat televiziunea pentru presa scrisă și de mai bine de 6 ani nu s-a uitat înapoi. Eliza face parte din echipa permanentă de redactori a revistei Semnele timpului.