În cele mai fierbinţi zone de conflict ale lumii, 4,5 milioane de copii sub 5 ani necesită tratament pentru malnutriţie, cu 20% mai mulţi comparativ cu anul 2016.

Nu mai puţin de 2 din 3 copii cu această afecţiune nu vor avea acces la tratamentul salvator, 590.000 de copii fiind posibil să-și piardă viaţa din această cauză, avertizează organizaţia Salvaţi Copiii.

Lupta cu foamea la nivel global a fost o poveste de succes pentru mai bine de un deceniu, dar în 2016 s-a pierdut o primă bătălie cu acest flagel – anul în care foametea afecta 815 milioane de persoane (cu 38 de milioane mai mult decât în anul precedent), adică 11% din populaţia lumii, potrivit datelor oferite de raportul din 2017 al ONU, The State of Food Security and Nutrition in The World.

Recrudescenţa insecurităţii alimentare este cauzată de schimbările climatice și de proliferarea conflictelor armate, subliniază raportul. Din cele 815 milioane de persoane care trăiesc sub tirania foamei, 489 de milioane se află în zone de conflict. Situaţia este și mai dramatică atunci când vorbim despre copii: 122 de milioane, adică 75% dintre copiii subnutriţi ai mapamondului, trăiesc în zone de război.

Cercul vicios al foametei și al conflictelor armate

În anul 2016, 10 din cele 13 crize alimentare majore au fost înregistrate în zonele de conflict, potrivit unui raport din 2018 al Organizaţiei pentru Alimentaţie și Agricultură a Naţiunilor Unite.

După ce numărul războaielor a atins un prag minim în 2005, intervalul 2010-2017 a înregistrat o creștere cu 60% a conflictelor statale și cu 125% a celor nestatale. Nu asistăm doar la o creștere numerică, dar și la conflicte „mai complexe și mai greu de rezolvat“, subliniază raportul ONU privind securitatea alimentară din 2017. Eradicarea foametei și salvarea copiilor malnutriţi nu vor fi posibile decât cu condiţia asigurării unei societăţi pașnice, se precizează în raport.

Foamea și conflictul se intersectează și se amplifică reciproc, într-o spirală a tragediei greu de stopat. Pe de o parte, criza alimentară poate duce la conflicte sociale, politice și militare. Pe de alta, războiul provoacă și o combinaţie de factori, printre care excluziunea socială, sărăcia, o guvernare fragilă, creștere demografică, subliniază un raport întocmit de Grupul pentru Politici Umanitare de la Institutul de Dezvoltare Externă din Londra. Conflictul armat, odată declanșat, amplifică haosul, provocând sau agravând recesiunea economică, crescând rata șomajului, slăbind mecanismele de asistenţă medicală și socială și diminuând puterea de cumpărare.

Războiul, decupat de pe retina de copil

Potrivit raportului Războiul asupra Copiilor, 1 din 6 copii – aproximativ 357 de milioane – trăiește în zone de conflict. Numărul lor a crescut substanţial de la începutul anilor ’90, când 200 de milioane de copii erau prinși în cleștele conflictelor armate.

Potrivit raportului amintit, între 2005 și 2016 au fost uciși și/sau mutilaţi cel puţin 73.023 de copii, mai mult de 10% dintre incidente fiind înregistrate doar în 2016. Cifrele nu sunt, conform specialiștilor, decât partea vizibilă a unui aisberg de mari dimensiuni, accesul la date mai exacte fiind obstrucţionat fie de lipsa resurselor necesare colectării, fie de interdicţia accesului în zonele respective.

Trendul rămâne însă unul foarte clar – chiar rezumându-ne la cifrele verificate de ONU, numărul copiilor uciși și mutilaţi a crescut cu 300% din 2010. În 2016, 2 din 5 copii din Orientul Mijlociu și 1 din 5 copii din Africa trăiau într-o zonă de conflict. Siria, Afganistanul și Somalia se aflau în 2016 pe primele locuri ale unui clasament cu cele mai primejdioase zone de conflict în care se poate găsi un copil. Pentru Asia, Europa și America, procentul copiilor nevoiţi să trăiască în regiuni afectate de război era de 14%, respectiv, 7% și 6%.

Conflictele moderne se prelungesc mult, afectând structurile de guvernare și capacitatea de a oferi servicii populaţiei și categoriilor ei vulnerabile. Mai mult, acest gen de conflicte par să protejeze mai mult soldaţii decât civilii, punctează raportul Războiul asupra Copiilor.

Potrivit unui studiu din 2015, atunci când armele explozive sunt folosite în areale intens populate, precum orașele, 92% dintre decese și răniri au loc în rândul civililor; procentul scade la 34% când atacurile nu vizează zonele locuite.

În ciuda legislaţiei internaţionale în vigoare și a standardelor de protejare a copiilor din zonele de război, realitatea arată că aceștia sunt trataţi din ce în ce mai brutal. Nu doar că sunt uciși și mutilaţi, dar adesea fac obiectul răpirilor și violurilor, sunt forţaţi să devină soldaţi, sunt folosiţi ca atacatori sinucigași, iar școlile și spitalele sunt frecvent ţinta bombardamentelor. Cele mai grave sunt împiedicarea accesului la hrană și îngrijiri medicale, care-i condamnă la moarte prin malnutriţie pe cei care au supravieţuit gloanţelor, macetelor sau bombardamentelor.

Foamea ca armă de război

Într-un raport din 2018 ce analizează rata ridicată a malnutriţiei copiilor în zonele de război, organizaţia Salvaţi Copiii arată că există riscuri reale ca aproximativ 590.000 de copii să moară din această cauză. Specialiștii au ajuns la această cifră stabilind mijlocul unui potenţial interval de mortalitate cauzat de malnutriţia severă acută, care pornește de la 412.000 de decese, la capătul inferior, și depășește 760.000, la capătul său superior.

Jumătate din formele de malnutriţie se instalează în primele 6 luni de viaţă, iar 4,5 milioane de copii din zonele de conflict au nevoie de ajutor pentru a lupta cu această afecţiune. Hrana și tratamentul nu sunt disponibile în prezent decât pentru o treime din acești copii, ceea ce înseamnă că 1.600 de copii ar putea muri zilnic doar pentru că nu au hrană adecvată.

Organizaţia Salvaţi Copiii afirmă că înfometarea a devenit noua armă pe care guvernele sau grupurile în conflict o folosesc pentru a se pedepsi și pentru a-și consolida puterea. Practica blocării accesului populaţiei la ajutor umanitar are efecte devastatoare asupra copiilor, din Yemen până în Sudanul de Sud, afirmă Kevin Watkins, directorul fundaţiei Salvaţi Copiii.

Doar în Congo, 1,9 milioane de sugari suferă de malnutriţie severă, iar 1,6 milioane dintre aceștia riscă să rămână netrataţi, situaţie ce s-ar putea solda cu 300.000 de decese. Următoarele în acest clasament dramatic sunt Sudanul, Afganistanul, Yemenul și Somalia.

Rapoartele Copiii și Conflictele Armate au constatat – doar pentru anul 2017 – 1.460 de cazuri de „încălcări grave“ ale drepturilor copiilor prin refuzul accesului la ajutor umanitar, în creștere faţă de cele 1.014 cazuri înregistrate în 2016. Deși accesul lucrătorilor umanitari este garantat de dreptul internaţional, blocarea acestuia a crescut, la nivel global, cu 1.500% din anul 2010, Sudanul de Sud blocând 64% dintre ofertele de ajutor umanitar.

Nu se poate determina numărul exact al copiilor afectaţi – doar în Siria, peste 250.000 de copii au fost împiedicaţi să primească ajutorul umanitar disponibil. Obstrucţionarea ajutorului umanitar a luat mai multe forme, de la împiedicarea oferirii de asistenţă umanitară în timp util la interzicerea accesului lucrătorilor umanitari și chiar la uciderea acestora.

„În 2018, niciun copil nu ar trebui să moară de foame. Dar numărul oamenilor flămânzi de pe planeta noastră a început să crească din nou. Acest lucru este rușinos“, declară Helle Thorning-Schmidt, directorul Alianţei Internaţionale Salvaţi Copiii.

Thorning-Schmidt subliniază și faptul că o finanţare mai substanţială din partea comunităţii internaţionale este absolut necesară în lupta pentru salvarea vieţii acestor copii. Programele de nutriţie destinate copiilor din zonele de război sunt finanţate în prezent doar în proporţie de 30%.

Reconstruirea vieţii copiilor afectaţi de traumele conflictelor rămâne o datorie pe care o avem de achitat celor care au văzut și au trăit ceea ce nici măcar adulţii n-ar fi trebuit să trăiască vreodată. Eglantyne Jebb, fondatorul organizaţiei Salvaţi Copiii, făcea acum aproape un secol o declaraţie a cărei actualitate o pot confirma toţi aceia care au privit de aproape capetele hidoase ale războiului: „Toate războaiele, fie ele nedrepte, soldate cu dezastru sau cu victorie, sunt purtate împotriva copilului.“