Crimeea — victimă a neputinţei și a dezinformării

137

Războaie și vești de războaie, asta este tot ce auzim dacă ascultăm un buletin de știri extern, încă de la izbucnirea războiului civil în Siria, acum doi ani de zile. Eram și suntem mai mult dezinformaţi decât informaţi despre ce se petrece în Siria, iar acum suntem la fel de bulversaţi și confuzi privind ce se întâmplă în Crimeea și Ucraina.

Trimisul Moscovei la ONU ar fi declarat că președintele demis, Victor Ianukovici, i-ar fi cerut Rusiei să trimită trupe peste graniţă pentru a proteja civilii, prin care, probabil, se referea la ucrainenii pro-Rusia din regiunea sa natală, Doneţk, scrie BBC. Nu știm dacă este însă așa.

Mai departe, flota rusă la Marea Neagră ar fi dat ultimatum forţelor ucrainene din Crimeea să se predea până marţi la ora locală 5:00 (şi ora României), altfel vor fi luate cu asalt. SUA a catalogat imediat presupusul ultimatum ca o „mișcare periculoasă”, deși Rusia a negat informaţia, iar ora 5:00 a trecut fără degradarea conflictului.

Putem presupune cu ceva mai multă siguranţă că Rusia a făcut acest pas nesăbuit, pe baza faptului că nu a acceptat cu adevărat niciodată independenţa Ucrainei, câștigată în 1991. Ucraina a devenit un stat suveran, dar care nu a ieșit nici până azi de sub influenţa Moscovei. Politica pe care Putin a implementat-o în ultimii 14 ani arată clar către incapacitatea de a accepta destrămarea Uniunii Sovietice, pe care vrea cu disperare să o refacă sub faţada unei uniuni de tipul UE, cu celelalte ţări fost sovietice, care să revină, într-o manieră mai mult sau mai puţin subtilă, sub conducerea Moscovei.

„Deciziile pe care Putin le ia azi aparţin secolelor XIX-XX”, a declarat un oficial american, sub protecţia anonimatului, pentru The Atlantic. „Dar ceea ca trebuie el să înţeleagă este că în ceea ce privește economia ţării sale, trăiește în lumea interdependentă a secolului XXI”, încheie el. Ce înseamnă asta vedem mai departe.

De ce SUA nu poate face nimic

Rusia ar interveni în Crimeea sub pretextul protejării populaţiei rusofone, un pretext care cu greu poate fi confirmat sau infirmat. Din acest punct de vedere, SUA nu are cum să acţioneze ca un factor moral. Mai mulţi comentatori ruși și europeni au scos în evidenţă intervenţiile SUA în Kosovo și Irak, fără aprobarea Naţiunilor Unite. Statele Unite nu au fost pedepsite, deci de ce ar fi Rusia?

Desigur, oficialii americani refuză aceste interpretări. Ei spun că atât în Kosovo, cât și în Libia conflictele care au erupt local ameninţau în număr mare populaţia civilă. De asemenea, ambele intervenţii ar fi venit după luni de eforturi diplomatice și dezbateri publice. Iar invadarea Irakului a venit și ea după 10 ani de tatonări între Saddam Hussein și inspectorii de la ONU și după eforturile depuse de Administraţia Bush pentru a câștiga sprijinul organizaţiei.

Orice ar reprezenta intervenţia Rusiei, America nu prea are cu ce să intervină. Cea mai potentă armă ar fi sancţionarea băncilor, companiilor și indivizilor ruși, tactici folosite de ani de zile și împotriva Iranului, fără prea mult folos. Până acum, liderii americani au arătat semne de sprijin pentru sateliţii rusești cu înclinaţii occidentale, cum este Republica Moldova, pentru care Washingtonul a promis să deblocheze încă 2,8 milioane de dolari dintr-un ajutor financiar de 7,5 milioane, insistând asupra „sprijinului de nădejde al Statelor Unite pentru suveranitatea şi integritatea Republicii Moldova în frontierele sale recunoscute la nivel internaţional”.

Avantaj Rusia

Putin a fost foarte ocupat să își consolideze puterea. Orice disidenţi avea i-a înfrânt sau i-a cooptat, a preluat control asupra presei și a crescut capacităţile militare ale Rusiei. De asemenea, Putin a consolidat Rusia și din punct de vedere economic, de când a preluat puterea în 2000. O mare parte din vestul Europei este dependentă de gazul de la ruși, un avantaj pe care Rusia nu îl avea în trecut. Germania este prima dintre ele, 60% din gazul lor natural venind din Rusia, iar asta se vede în retorica de zilele acestea. După ce premierul canadian Stephen Harper a ameninţat luni Rusia cu excluderea din G8, dacă nu va înceta imediat ocuparea peninsulei ucrainene, ministrul german de externe s-a pronunţat împotriva unei asemenea măsuri, scrie Mediafax.

Ce îl poate face pe Putin să renunţe

Din fericire există factori care pot avea un impact mai convingător asupra Rusiei decât Statele Unite sau alţi aliaţi din Vest. În primul rând, acţiunile lui Putin au un impact direct negativ asupra economiei ţării, care oricum se clătina, scrie Time. Investitorii au reacţionat la intervenţia Rusiei în Ucraina când s-a deschis bursa luni dimineaţă. Preţul celor mai importante acţiuni rusești a scăzut cu mai mult de 10%, ducând într-o singură zi la o pierdere de aproape 60 miliarde de dolari, adică mai mult decât a plătit administraţia pentru pregătirea celor mai scumpe Jocuri Olimpice din istorie. Doar Gazprom a pierdut luni 15 miliarde de dolari, chiar suma pe care Rusia o promisese Ucrainei, înainte de izbucnirea revoluţiei.

În al doilea rând, acţiunile lui Putin sunt văzute cu ochi critici de către vecini. Putin i-ar fi comunicat secretarului general al ONU că Rusia va lua orice măsuri pentru apărarea populaţiei rusofone din Ucraina și Crimeea. Acţiunea ar constitui un precedent îngrijorător pentru vecinii Rusiei, care din Balcani și până în Asia Centrală, au un segment mare de populaţie rusofonă. Pentru a se proteja în faţa unui asemenea argument, ce îi dă dreptul Rusiei să le invadeze teritoriul după bunul plac, ţările din Europa de Est ar putea căuta o alianţă cu NATO sau UE, iar cele din Asia s-ar lega mai tare de China, partener silenţios al Rusiei în ce privește problemele geopolitice, dar care în acest caz a declarat că „este poziţia pe termen lung a Chinei să nu intervină în afacerile interne ale altor ţări. Respectăm independenţa, suveranitatea și integritatea teritorială a Ucrainei”, a declarat ministrul chinez de Externe.

Eliza Vlădescu
După absolvirea Facultății de Comunicare și PR din cadrul SNSPA, Eliza Vlădescu a dat televiziunea pentru presa scrisă și de mai bine de 6 ani nu s-a uitat înapoi. Eliza face parte din echipa permanentă de redactori a revistei Semnele timpului.