De ce nu e dieta globală o idee bună

331

Stilul de viaţă occidental, cu accentele lui consumeriste și concentrat pe confortul imediat, îi atrage vizibil pe locuitorii ţărilor cu economii emergente, care îi imită pe vestici sub tot mai multe aspecte. Consecinţele acestui mimetism sunt dificil de intuit de la nivelul individului. Privite într-un cadru mai larg însă, ele se văd chiar îngrijorătoare.

Asemănarea tot mai mare între stilurile de alimentaţie, la nivel mondial, este o ameninţare pentru siguranţa sănătăţii și cea alimentară, avertizează un studiu internaţional dat publicităţii luni. La baza acestei avertizări stă faptul că recoltele tradiţionale, locale, sunt tot mai des abandonate în favoarea cultivării alimentelor consumate în ţările vestice. Fenomenul, constatat în peste 150 de ţări studiate, începând din 1960, a fost caracterizat de specialiști drept o migrare către o dietă universală, bazată pe un consum masiv de grâu, orez, soia și foarea-soarelui.

Locuitorii insulelor din Pacific consumă mai puţină grăsime din cocos, iar locuitorii Asiei de Sud-Est își iau mai puţine calorii din orez, susţin autorii studiului. Mulţi nord-europeni adoptă dieta mediteraneană, bazată mai mult pe fructe și legume și mai puţină hrană, în timp ce mulţi din sud-estul Europei au început să consume mai multă carne și mai puţin ulei de măsline.

„Mulţi oameni consumă mai multe calorii, proteine și grăsime și se bazează tot mai mult pe o listă scurtă de alimente provenite din recoltele majore (…), pe lângă carne și produse lactate”, a declarat Colin Khoury, conducătorul studiului de la International Center for Tropical Agriculture in Colombia.

Dietele de acest tip au fost corelate cu un risc crescut de boli cardiovasculare, cancer și diabet, informează Reuters. Apoi, favorizarea unui anumit tip de recoltă crește vulnerabilitatea la dăunători și boli care ar putea să se răspândească din cauza încălzirii globale.

Per ansamblu, stilurile de alimentaţie au devenit cu 36% mai asemănătoare în ultimii 50 de ani, judecând după schimbările în privinţa consumului a peste 50 de alimente. Convergenţa stilurilor alimentare „continuă fără să prezinte o încetinire” a tendinţei, susţin autorii studiului publicat în jurnalul american Proceedings of the National Academy of Sciences.

Oamenii de știinţă recomandă urgentarea diversificării alimentelor, astfel încât să fie incluse și recolte care nu mai sunt „la modă”, precum secară, tuberculi sau cassava (mancioc).

Criza alimentară este unul dintre factorii care ar putea contribui la potenţarea riscurilor economice, unul dintre pericolele care ne plândesc la colţul următorului deceniu, așa cum au avertizat specialiștii în nenumărate rânduri până acum.

Pe lângă preferinţele arbitrare, sau cele dictate de afilierea culturală, și preţul alimentelor constituie o influenţă importantă în schimbarea obiceiurilor alimentare. Oamenii mănâncă mai puţin, mănâncă alimente mai ieftine şi au o dietă mai puţin diversă. „Oamenii din ţările sărace mănâncă o dată pe zi. Aşa că, atunci când preţurile cresc, oamenii îşi cheltuiesc toţi banii pe mâncare”, a declarat Abolreza Abbassian, economist la Organizaţia pentru Agricultură şi Hrană a ONU, conform CNN.

Alina Kartman
Cu peste 9 ani de experiență în presa online din România, Alina Kartman face parte din echipa permanentă de redactori ST.