Curţile europene impun „dreptatea homosexuală”

23

Curtea de Justiţie a UE și Curtea Europeană a Drepturilor Omului au dat joi două verdicte care bucură activiștii pro-gay, întrucât ambele împing Europa spre recunoașterea și protejarea legală a homosexualilor.

Ce a decis Curtea de Justiţie a Uniunii Europene

Curtea Europeană de Justiţie (CEJ), care este Curtea Supremă a Uniunii Europene, a decis joi că o ameninţare „credibilă" cu închisoarea a homosexualilor constituie un motiv bun pentru ca o ţară europeană să le acorde azil acestora.

Judecata vine în urma unei cereri de ajutor din partea ministerului danez al imigrării pentru a gestiona trei cereri de azil, din Senegal, Sierra Leone și Uganda, unde homosexualitatea se pedepsește cu amenzi aspre și închisoare. Iniţial, ministerul danez al imigrării a refuzat cererile celor trei homosexuali africani, sugerând că aceștia ar putea să se „abţină", pentru a evita persecuţia din ţara lor.

CEJ a decis însă că orientarea sexuală a unei persoane este o caracteristică fundamentală a identităţii sale și nu ar trebui forţată să renunţe la ea. Pentru acest motiv, „nu este rezonabil să te aștepţi ca cel care cere azil să își ascundă înclinaţia homosexuală în ţara sa de origine pentru a evita persecuţia," citează Voice of Russia. Legile care discriminează homosexualii i-au transformat într-un „grup separat", perceput de societate ca „diferit" în sensul peiorativ, au argumentat judecătorii.

Cu toate astea, Curtea a decis că argumentaţia nu este în sine în motiv destul de bun pentru a oferi azil acestor persoane, ci ceea ce contează este ca pedepsele cu închisoarea pentru actele homosexuale să fie puse în aplicare. „Actul de persecuţie trebuie să fie destul de serios în natura sau repetiţia sa, încât să constituie o încălcare severă a drepturilor umane de bază", scrie Associated Press.

Judecata se aplică la toate cele 28 de ţări membre ale Uniunii Europene, dar depinde de fiecare ţară să examineze maniera în care se aplică legile în ţările de unde provin cei care fac cereri de azil și să decidă dacă acestea reprezintă, într-adevăr, o ameninţare veritabilă. Autorităţile din Danemarca trebuie să dea acum verdictul final în cele trei cazuri.

Organizaţie Amnesty International s-a arătat dezamăgită de verdictul CEJ, spunând că ar fi trebuit să facă un pas mai departe și să recunoască că simpla existenţă a unor legi antihomosexuale într-o ţară înseamnă persecuţie, „chiar dacă recent nu au fost puse în practică", citează AP.

Ce a decis Curtea Europeană a Drepturilor Omului (CEDO)

Curtea Europeană a Drepturilor Omului, adesea numită și Curtea de la Strasbourg, este separată de Uniunea Europeană, având jurisdicţie asupra statelor membre ale Consiliului Europei, din care face parte și România. Misiunea Curţii este să vegheze la respectarea prevederilor Convenţiei Europene a Drepturilor Omului și a protocoalelor suplimentare de către statele semnatare. Curtea poate fi sesizată de către orice persoană, fizică sau juridică, aflată sub jurisdicţia statelor părţi la convenţie.

În acest caz, CEDO a fost sesizată de către un cuplu de homosexuali și unul de lesbiene din Grecia, care au depus plângeri împotriva unei legi din 2008, care a introdus în Grecia uniunile civile ca alternativă la căsătoria tradiţională, dar le-a limitat la cuplurile heterosexuale.

CEDO a hotărât că guvernul grec nu a reușit să explice în mod convingător de ce uniunile civile nu ar trebui să fie permise și în cazul cuplurilor gay. Curtea a notat că în 17 din cele 19 ţări europene care permit alte alternative legale la căsătorie, aceste uniuni îi includ și pe homosexuali. Hotărârile curţii sunt obligatorii pentru statele semnatare ale convenţiei, motiv pentru care decizia luată joi ar putea atrage schimbări fudamentale în Grecia și Lituania, cele două ţări care permit uniunile civile doar pentru cuplurile heterosexuale.

„Decizia este o mică revoluţie. Grecia a pierdut, în sfârșit, cazul și guvernul este forţat să devină european", a declarat Grigoris Vallianatos, unul dintre cei patru care au depus plângerea la CEDO. Un oficial din partea ministerului grec al justiţiei a declarat că guvernul va examina decizia și „dacă va fi necesar, se vor face schimbări legale", citează Voice of Russia.