Momentele-cheie care l-au format pe Nelson Mandela

33

Nelson Mandela a fost unul dintre acei oameni pe care istoria îi scoate în faţă cu zgârcenie, doar atunci când toate circumstanţele sunt potrivite, iar nevoile oamenilor, extrem de urgente. Fiecare om este rezultanta acţiunilor sale, dar Mandela, poate mai mult sau mai evident ca alţii, a fost călit de focul propriilor decizii.

1918 – Rolihlahla Mandela se naște într-un sat micuţ, Mvezo, din Africa de Sud. Când a început școala în 1925, fiind primul din familie care facea asta, învăţătoarea sa i-a schimbat numele din Rolihlahla, care însemna „buclucaș", în „Nelson", după lordul Horatio Nelson, un amiral britanic care a luptat Războaiele Napoleoniene.

1927 – Moare tatăl său, iar sarcina creșterii sale îi revine șefului de trib Jongintaba Dalindyebo. Mandela a spus că faptul că a fost luat să trăiască la „curtea regală" din Thembu a fost mișcarea care i-a trezit ambiţia și l-a învăţat care este valoarea politicii consensuale.

1941-1943 – Mandela fuge de acasă la Johannesburg pentru a evita o căsătorie aranjată, un prim indiciu al importanţei pe care o acorda libertăţii de a alege. În Johannesburg, Mandela l-a întâlnit pe Walter Sisulu, care i-a devenit mentor și prieten. În această perioadă a început să lucreze la o firmă de avocatură, și-a luat o diplomă în acest domeniu și a devenit secretarul general al Congresului Naţional African (ANC), ca prim pas în lupta sa împotriva apartheidului.

1952 – Mandela deschide împreună cu Oliver Tambo prima firmă de avocatură pentru afro-americani din Africa de Sud, care le oferea reprezentanţă legală gratuită sau la preţuri foarte mici negrilor care, altfel, nu și-ar fi permis. Încă din 1948 guvernul introdusese politica segregării rasiale, limitând excesiv drepturile negrilor africani.

1961-1964 – Inspirat de Fidel Castro, Che Guevara și alţi lideri comuniști, Mandela înfiinţează o aripă militară sub ANC, dar este arestat și judecat pentru acte de terorism și conspiraţie împotriva guvernului. După un proces de opt luni, Mandela și alţi șapte sunt condamnaţi la închisoare pe viaţă.

Acesta a fost momentul care i-a definit viaţa, viitorul și personalitatea. Nelson a fost întotdeauna conștient că, fără să fi fost condamnat la închisoare, nu ar fi putut niciodată să aibă un rol de lider în eliberarea Africii de Sud, scrie jurnalistul John Battersby, care a lucrat în Johannesburg și a realizat mai multe interviuri cu el. Mandela a spus că închisoarea i-a dat timp să se gândească la toate momentele în care nu a reușit să observe oamenii care i-au făcut un bine. În închisoare a avut timp să citească biografiile unor mari lideri care au reușit să își depășească problemele și să facă lucruri mari și care l-au inspirat. A avut, de asemenea, ocazie să asculte poveștile unor oameni foarte educaţi, care au călătorit în toată lumea și au adunat multă experienţă, dar și poveștile multor oameni de rând. „Am fost surprins de foarte multe ori atunci când vedeam pe cineva pe care nimeni nu ar fi dat doi bani, și când începea să vorbească părea o persoană cu totul diferită", povestește el.

„Cred că esenţa măreţiei lui Mandela stă în faptul că a reușit să se schimbe fundamental în perioada în care a stat în închisoare și să iasă ca un lider potent și un exemplu pentru toată umanitatea", scrie Battersby pentru CNN.

1990-1991 – Mandela este eliberat din închisoare după 27 de ani, pe când avea deja 72 de ani și nimeni nu îl mai recunoștea. A ieșit pe porţile închisorii un om bătrân, de mână cu a doua sa soţie, Winnie Madikizela, neștiind la ce să se aștepte. Dar, când a ridicat pumnul în aer, mulţimea a izbucnit în urale și el a știut în acel moment că s-a născut din nou.

1993-1994 – Nelson Mandela câștigă Premiul Nobel pentru Pace și pe 10 mai 1994 este ales ca primul președinte de culoarea al Africii de Sud, în urma unui vot democratic, universal. El a jurat că „toţii africanii din sud, albi și negri, vor putea să se plimbe și să vorbească fără nicio teamă în inimă, asiguraţi de dreptul inalienabil la demnitate umană".

1995 – Africa de Sud este gazda Cupei Mondiale de Rugby, pe care o și câștigă. Mandela poartă costumul echipei, în momentul în care prezintă trofeul, un simbol văzut ca un pas uriaș de reconciliere între albii și negrii din Africa de Sud, deoarece emblema Springbok fusese în vremea apartheidului simbolul cel mai urât de negri. Mandela a susţinut întotdeauna că sportul are puterea de a schimba lumea, iar momentul a fost portretizat în filmul hollywoodian „Invictus".

1996 – Mandela divorţează de soţia sa Winnie. A fost un moment din viaţa sa în care a vrut să recunoască în mod public, prin publicaţii, eșecurile sale în viaţa de familie, în relaţiile cu femeile din viaţa sa, pentru ca nimeni să nu poată să spună vreodată despre el că a fost un sfânt, scrie Battersby.

Mandela s-a căsătorit cu prima soţie Evelyn Mase, în 1944, dar au divorţat în 1958, după ce au avut patru copii. În 1958 s-a recăsătorit cu Winnie Madikizela, care a preluat un rol destul de activ în viaţa politică într-o campanie de a-și elibera soţul din închisoare. Cu Winiie Mandela a mai avut încă doi copii. Autobiografia Conversations with Myself, o colecţie de scrisori, jurnale și conversaţii, arată un soţ și un tată care își sacrifică fericirea personală pentru lupta de eliberare a Africii de Sud. Într-o altă scrisoare publicată în bestsellerul autobiografic Long Walk to Freedom, Mandela scrie ce a spus la nunta fetei sale Zindzi: „Am privit cum copiii noștri au crescut fără noi și când am ieșit din închisoare ei mi-au spus că s-au gândit că au un tată care într-o zi se va întoarce la ei, dar, când s-a întors, i-a părăsit din nou ca să devină Tatăl naţiunii." Mandela mai spune că poziţia de lider al ţării a fost o mare onoare, dar să fii tatăl unei familii este o fericire mai mare de care nu s-a putut bucura.

1998 – Când a împlinit 80 de ani, Mandela s-a căsătorit cu actuala sa soţie, Graca Machel, care era văduva fostului președinte al Mozambicului.

1999 – Mandela se retrage după un mandat de președinţie, lăsând ţara la conducerea vicepreședintelui Thabo Mbeki. Anunţând retragerea sa din viaţa publică, el a lăsat un mesaj lumii: „Nu mă căutaţi voi, o să vă caut eu."

2008 – Sub președinţia lui George Bush, Mandela a fost scos de pe lista SUA a teroriștilor internaţionali.

5 decembrie 2013 – Președintele Jacob Zumba anunţă moartea lui Nelson Mandela.

Citește și Reţeta de succes a lui Nelson Mandela