Procesul lui Sarkozy, viitorul lui Băsescu?

17

O anchetă a luat pe nepregătite presa, dar şi justiţia franceză. Fostul preşedinte al Franţei, Nicolas Sarkozy a fost pus sub acuzare, pe 21 martie, în dosarul Bettencourt.

Decizia a fost luată de judecătorul de instrucţie Jean-Michel Gentil, la Bordeaux. Fostul preşedinte este acuzat că a abuzat de moştenitoare imperiului L'Oreal, Liliane Bettencourt, care este bolnavă de Alzheimer, pentru a obţine o donaţie de 150.000 de euro, pentru campania sa electorală din 2007. Contribuţiile individuale la campaniile electorale sunt limitate în Franţa la 4.600 de euro, conform AP.

Poliţia i-a verificat casa şi birourile imediat după ce a pierdut imunitatea prezidenţială. Sarkozy a fost considerat suspect în noiembrie, dar nu a fost acuzat oficial. Joi însă, Sarkozy a compărut în faţa judecătorului pentru o confruntare cu majordomul miliardarei Liliane Bettencourt, cu rolul de a verifica de câte ori fostul preşedinte s-a dus la domiciliul moştenitoarei în campania electorală din 2007.

În urma confruntării, judecătorul l-a pus oficial sub investigare pe fostul preşedinte. Întocmirea acuzaţiilor preliminare înseamnă că magistratul are motive să creadă că s-a comis o infracţiune, dar permite mai mult timp pentru investigaţie. Mai târziu acuzaţiile pot fi retrase sau se poate ajunge la proces. În aceste condiţii Sarkozy s-ar putea alătura predecesorului şi fostului său mentor, preşedintele Jacques Chirac, care a fost condamnat după ce a părăsit fotoliul de preşedinte.

Preşedintele Sarkozy a cunoscut-o pe doamna Bettencourt pe vremea când era primarul celei mai bogate suburbii din Paris şi au legat o prietenie strânsă în următorii ani. Conform angajaţilor doamnei Bettencourt, Sarkozy o vizita în mod regulat.

Sarkozy „a considerat că modul în care a fost tratat" de justiţie în instrumentarea dosarului Bettencourt „este scandalos", a declarat vineri pentru RTL avocatul acestuia. De altfel, fostul preşedinte nu şi-a ascuns niciodată părerea proastă pe care a avut-o faţă de sistemul judiciar, în timpul mandatului său.

Lucrurile însă se complică. Pe 27 martie, judecătorul Gentil care l-a acuzat pe Sarkozy a primit o scrisoare de ameninţare la adresa sa, a celor apropiaţi, cât şi a liderilor Uniunii Magistraţilor. Ameninţarea cu moartea promitea „răzbunare împotriva grupului de judecători revoluţionari, totalitari şi implicaţi politic", care se ocupă de caz (un trio de judecători), ameninţând şi că „unul dintre oamenii voştri va dispărea", scrie Time.

Sfera politică a condamnat gestul, dar susţinătorii lui Sarkozy au fost puşi într-o situaţie bizară, pentru că deja îi apăraseră febril, spunând că şi calitatea de martor în acest caz era ridicolă şi motivată politic, ce să mai spunem de acuzaţiile oficiale de joi.

„Obiectez la felul în care Gentil îşi face treaba," a declarat fostul consilier a lui Sarkozy, Henri Guaino, pentru Radio Europe 1. „Cred că Gentil a dezonorat un om, instituţiile statului dar şi sistemul de justiţie…Ar fi de râs, dacă nu ar răni onoarea unui fost preşedinte al Republicii şi nu ar târî Franţa în scandal," a mai completat el.„Este îngrozitor…cine îşi imaginează că Nicolas Sarkozy exploatează o femeie bătrână pentru a lua bani de la ea?", a declarat fostul ministru de Interne. Având în vedere aceste comentarii şi alte răspunsuri din partea dreptei, nu este de mirare că unii observatori francezi dau vina pe această reacţie hiperbolică pentru inspirarea scrisoarii de ameninţare a judecătorului.

Întregul scandal, în special reacţiile de apărare a preşedintelui de către susţinătorii săi, care îl cred incapabil de asemenea infracţiuni, cât şi acţiunile de ameninţare a magistratului care operează cazul, seamănă izbitor cu ceea ce întâmplă în sistemul juridic românesc. Nu demult, judecători ai Curţii Constituţionale au declarat că au fost ameninţaţi să nu voteze în cazul de suspendare al preşedintelui Băsescu.

„După dezbaterile privind valabilitatea referendumului pentru demiterea preşedintelui suspendat al României, dl Traian Basescu, care a avut loc pe 29 iulie 2012, un judecător le-a mărturisit celorlalţi judecători că i-a fost frică să voteze din cauza unor ameninţări primite de el şi de familia sa", a scris Augustin Zegrean, preşedintele CCR, într-o scrisoare adresată preşedintelui Comisiei de la Veneţia, vicepreşedintelui Comisiei Europene, secretarului general al Consiliului Europei, preşedintelui Curţii Europene pentru Drepturile Omului, Înaltului Comisar al ONU pentru Drepturile Omului.

Urmează să vedem dacă ce s-a întâmplat în Franţa, se va reitera şi în România, în cazul în care preşedintele Băsescu va fi acuzat de infracţiuni comise în timpul mandatului, după ce va părăsi funcţia prezidenţială şi nu va mai avea imunitate.