Proteste masive în Spania după arestarea lui Puigdemont

154

Peste 55.000 de manifestanţi au ieșit pe străzile Cataloniei, duminică, fluturând steagul separatist, după ce fostul lider Carles Puigdemont a fost arestat în Germania. În urma confruntărilor dintre protestatari și poliţiști, cel puţin 89 de persoane au fost rănite și patru persoane au fost arestate.

Sub lozincile „Libertate pentru deţinuţii politici” și „Europa este de rușine!”, protestatarii au pornit din centrul Barcelonei către birourile Comisiei Europene și cele ale Consulatului German.

Apelul la această grevă generală a fost lansat de confederaţia separatistă CSC, în semn de protest faţă de instabilitatea de pe piaţa muncii şi faţă de un decret al Guvernului spaniol care relaxează formalităţile de mutare a companiilor din Catalonia. Însă greva este susţinută de două asociaţii separatiste cu influenţă, Adunarea Naţională Catalană şi Omnium Cultural,  și are totodată un caracter politic, în contextul în care mişcările separatiste cer eliberarea liderilor catalani din detenţie și a activiștilor deportaţi din regiune.

Puigdemont, care este acuzat de justiţia spaniolă pentru „răzbunare și revoltă” după organizarea ilegală a referendumului de separare a Cataloniei, a fost reţinut de poliţia germană,  care a acţionat în baza unui mandat european de arestare. Carles Puigdemont va fi adus în faţa unei instanţe din Germania, care va decide dacă fostul lider catalan va fi extrădat în Spania. În conformitate cu normele mandatului european de arestare, Germania are până la 60 de zile pentru a decide dacă îl va extrăda pe fostul lider în Spania. Dacă Puigdemont colaborează cu autorităţile și se începe urmărirea penală, decizia de extrădare trebuie luată în termen de 10 zile. Dacă va fi găsit vinovat de rebeliune, acesta riscă până la 30 de ani de închisoare.

Fostul lider catalan a fost reţinut la graniţa dintre Germania și Danemarca. Acesta se întorcea din Finlanda, unde s-a întâlnit cu parlamentari locali și a ţinut un discurs la Universitatea din Helsinki. Puigdemont se îndrepta spre Belgia, unde a fugit în exil autoimpus de când Parlamentul Cataloniei și-a declarat în mod unilateral independenţa faţă de Spania, în octombrie, anul trecut.

Proclamarea independenţei Cataloniei faţă de Spania şi constituirea unei republici au fost aprobate prin vot secret de către Parlamentul Cataloniei în baza rezultatului unui referendum neconstituţional. Ca urmare, prin aplicarea Articolului 155 din Constituţie, Senatul Spaniei a decis să suspende autonomia Cataloniei și să demită întreaga conducere regională, considerându-se că declararea independenţei a fost ilegală, conform Mediafax. Isabel García Tejerina, ministrul mediului din Spania, l-a acuzat pe Puigdemont de lansarea unui atac asupra întregului stat spaniol prin proclamarea declaraţiei ilegale de independenţă.

Tensiunile din Catalonia sunt foarte mari și sunt considerate cea mai serioasă provocare până în prezent pentru mișcarea de independenţă catalană. Liderii separatiști care deţin majoritatea în parlamentul regional în urma alegerilor din decembrie 2017 nu au reușit să formeze un guvern și au abandonat planurile de numire a unui nou guvernator după arestarea ultimului candidat, Jordi Turull. Curtea Supremă din Spania a decis că 25 de lideri catalani ar trebui judecaţi pentru rebeliune, delapidare sau desconsiderare a statului. Toţi cei 25 de lideri au negat acuzaţiile.

Au fost emise mandate de arestare pe numele a diverși politicieni catalani, inclusiv pe cel al fostului ministru al educaţiei din Catalonia, Clara Ponsati. Aceasta se află în Scoţia, unde are o funcţie la Universitatea St Andrews, dar se pregătește să se predea autorităţilor.

Puigdemont a încercat să își asigure în continuare poziţia de guvernator, dar a abandonat acest plan la data de 1 martie, anunţând într-o filmare de 13 minute că a luat această decizie „cu cea mai mare tristeţe”.