Putin lasă Rusia fără opţiuni

52

Vorbind cu studenţii de la Universitatea Internaţională din Moscova, fostul lider sovietic, Mihail Gorbaciov, îl sfătuieşte pe Vladimir Putin să renunţe la cursa prezidenţială pentru un al treilea mandat şi să părăsească scena politică.

„Cel mai probabil Putin va reuşi să devină preşedinte" luna viitoare, precizează Gorbaciov, din moment ce a reuşit să îi scoată din cursă pe oponenţii serioşi. „Dar dacă nu reuşeşte să treacă peste sine şi dacă situaţia din ţară nu se va schimba după alegeri, oamenii vor ieşi din nou în stradă", a mai completat el.

Gorbaciov, care a demisionat voluntar, este de părere că Putin nu este capabil să facă schimbările necesare şi că ar trebui să demisioneze, „dar nu va putea acum, în special datorită anturajului. Toţi sunt numiţi şi nepotismul e în floare în cercul lui Putin", a mai spus el.

Rusia trebuie să evite revoluţia, cu orice preţ, a adăugat. „Nu putem lăsa să se întâmple asta. Am văzut deja ce se întâmplă în pieţe".

Zeci de mii de oameni au început să ocupe pieţele din centrul Moscovei în semn de protest împotriva lui Putin, pe 4 decembrie, când partidul lui Putin a câştigat majoritatea în Parlament, în mod fraudulos, după cum se suspectează. Ruşii au cerut alegeri corecte, şi au scandat „Rusia fără Putin". Deşi opoziţia este slab unită, constituită din grupuri diverse, naţionaliste, liberale, de stânga, cu cât protestele durează mai mult, cu atât va scădea legitimitatea lui Putin.

„Când am vazut că termometrul arată -22°C dimineaţa, am crezut că nu o să iasă mai mult de 10.000-15.000 de oameni în stradă. Slavă Domnului că m-am înşelat. Se pare că moscoviţii sunt mai determinaţi, mai puternici şi mai persistenţi decât am crezut", scria Boris Nemtsov, politician din opoziţie, pe blog.

Putin însă nu s-a lăsat mai prejos şi a organizat manifestaţii în favoarea sa. Organizatorii mitingului pro-Putin organizat pe 4 februarie, sperau să adune între 15.000 şi 50.000 de manifestanţi. Însă cel mai mare miting pro-guvernamental din afara Moscovei a avut loc în orasul Voronej din Rusia centrală, la acţiune participând, aproximativ 14.000 de persoane.

Analiştii avertizau atunci că tactica Kremlinului de a încerca să egaleze mişcările împotriva regimului, organizând, la rândul ei, mitinguri de amploare, ar putea să se întoarcă împotriva lor din cauză că loialiştii guvernamentali nu ar dori de fapt să participe la acţiuni.

„Susţinătorii lui Putin sunt pasivi şi nu sunt interesaţi de politică", spunea Mihail Vinogradov, şeful think-tank-ului Fundaţia Politică Petersburg, adăugând că autorităţile au folosit tactica „recompensei şi pedepsei" pentru a aduna oamenii la miting.

Popularitatea negativă a lui Putin printre alegători a crescut după ce a s-a opus prin veto rezoluţiei ONU cu privire la condamnarea represaliilor violente din Siria. A fost a doua oară când Rusia şi China au blocat Consiliul de Securitate al ONU să iasă din tăcerea de aproape 11 luni asupra Siriei, perioadă în care represiunea s-a soldat cu cel puţin 6.000 de morti.

Pe de altă parte Putin avertiza pe 8 februarie că Rusia ar putea fi contropită de „cultul violenţei", care vine din Orientul Mijlociu. Într-o aparentă referinţă la guvernele din Vest, Putin spunea că este alarmat de interferenţele care se fac în naţiunile suverane, precum Libia şi Siria.

„Noi condamnăm orice fel de violenţă, indiferent de sursă", spunea Putin la o întâlnire cu liderii religioşi din Moscova. „Dar nu trebuie să ne comportăm ca un taur într-un magazin cu porţelanuri. Oamenii trebuie să fie lăsaţi să îşi decidă singuri soarta", a mai completat el.

Fostul preşedinte rus, acum premier şi probabil în curând din nou preşedinte, a auzit numai cuvinte de laudă de la Patriarhul Kiril. „Dorim să vorbim cu dvs. în postura de prim-ministru, dar mai ales de candidat la prezidenţiale, candidatul care, desigur, are cele mai mari şanse de a transforma candidatura într-o funcţie reală", spunea Patriarhul pe 8 februarie, când s-a întâlnit cu Putin. Liderul ortodox a ţinut să îi mulţumească lui Putin pentru că a trecut ţara prin „greii ani 1990 care au reprezentat o pagină specială în istoria de secole a patriei noastre".

La rândul său, Vladimir Putin a sugerat că "vocea Bisericii" nu se aude suficient de mult la televizor şi a cerut mai mult timp de transmisiune pentru ea. "Vocea Bisericii şi a personalităţilor ei de marcă, a predicatorilor ei, trebuie să sune cu mai multă forţă, inclusiv pe canalele federative de televiziune."

Surse: CSM, Reuters, Post-gazette, Catholica