Raportul corupţiei europene taie respiraţia la Bruxelles

100

Răspândirea, consecinţele şi costurile corupţiei în rândul celor 28 de state membre ale Uniunii Europene fac subiectul unui raport în premieră pentru Uniune. Un raport care efectiv taie respiraţia în ceea ce priveşte costurile corupţiei europene, egale cu bugetul Uniunii pentru un an întreg.

Raportul prezintă succint, în câte un paragraf dedicat fiecărui stat membru UE, situaţia percepţiei cetăţenilor — extrasă dintr-un barometru realizat la începutul acestui an, dar şi situaţia măsurilor luate de guvernele statelor respective. Până acum se ştia că măsurile guvernelor naţionale împotriva acestui fenomen sunt, în general, nesatisfăcătoare.

Astfel, trei sferturi dintre europenii chestionaţi au declarat că nivelul corupţiei este ridicat şi foarte răspândit. Acestora li se alătură 40% dintre oamenii de afaceri europeni care descriu corupţia ca principalul obstacol în calea deschiderii de noi afaceri în spaţiul european. Iar percepţia pare una corectă, din moment ce economia europeană sărăceşte cu 120 miliarde euro în fiecare an din cauza corupţiei.

La nivel european, 76% dintre europeni consideră că în ţara lor corupţia este răspândită. Cei mai convinşi de asta sunt grecii (99%), italienii (97%), lituanienii, spaniolii şi cehii (toţi cu 95%). Peste un sfert dintre europeni — 26% — consideră că sunt afectaţi personal de corupţie. În ceea ce priveşte datele oficiale, nivelul corupţiei este foarte ridicat în Polonia (15%), Slovacia (14%) şi Ungaria (13%), cu cea mai mare pondere în serviciile medicale.

La polul opus, cele mai bune rezultate sunt înregistrate în Suedia şi Marea Britanie, unde numai cinci persoane din cele 1.115 chestionate (mai puţin de 1%) consideră că li se cere să ofere şpagă.

„Răspândirea fenomenului ne taie respiraţia. Mai îngrijorător este însă impactul corupţiei, tradus în erodarea încrederi în democraţie şi secătuirea resurselor economiei reale", a declarat comisarul european care a prezentat raportul, Cecilia Malmstroem la conferinţa de presă.

Datele pentru realizarea acestui studiu au fost colectate în perioada 23 februrie – 10 martie 2013. Au fost intervievaţi în total 26.786 de cetăţeni europeni, dintre care 1.030 de români, sub formă de studiu Eurobarometru.

Studiu de caz: România

În ceea ce priveşte România, ţara noastră a înregistrat un scor foarte ridicat şi în ceea ce priveşte percepţia faţă de corupţie şi în ceea ce ţine de prezenţa efectivă a acestui fenomen. Românii stau cel mai rău, alături de croaţi, cehi, lituanieni, bulgari şi greci. În aceste ţări, între 6% şi 29% dintre repondenţi au spus că li s-a cerut mită măcar o dată în ultimele 12 luni, în timp ce între 84% şi 99% dintre repondenţi consideră că fenomenul corupţiei este răspândit în ţara lor. La acest capitol, Croaţia şi Cehia stau puţin mai bine, făcând „o impresie uşor mai pozitivă faţă de celelalte ţări din acest grup", precizează raportul. De aceea, Comisia Europeană le-a sugerat autorităţilor române să eficientizeze măsurile de acordare a fondurilor publice, să micşoreze cazurile de conflict de interese în aparatul public şi să contureze strategii pentru reducerea corupţiei în sistemul public de sănătate.

De asemenea, Comisia Europeană îi sugerează României să se asigure că anchetele în cazurile de mare corupţie, inclusiv cele în care sunt implicaţi politicieni, sunt făcute fără partizanat, asigurându-se în acest sens independenţa magistraţilor.

Românii primesc însă şi o veste bună. La capitolul exemple de bune practici este menţionată Direcţia Naţională Anticorupţie (DNA), deoarece instituţia „şi-a construit o reputaţie notabilă drept organizaţie care realizează investigaţii şi urmări nepartizane după acuzaţii de corupţie la cel mai înalt nivel politic, judiciar sau din alte sectoare".