Summit european ca la sfârşit de an

9

Liderii europeni tocmai au încheiat încântaţi un summit european de două zile la Bruxelles, pe când presa şi cei care se aşteaptau la un summit ambiţios, au rămas mai mult decât dezamăgiţi.

În apropierea sărbătorilor, se pare că toată lumea vrea doar să termine mai repede treaba şi să aibă un timp de linişte, căci problemele până la urmă vor fi rezolvate, dar este timp şi la anul.

„Am avut câteva zile de succes," a declarat şeful Consiliului UE, Herman Van Rompuy. Preşedintele Franţei este de acord: „Am avansat la un pas moderat din iunie, cu pactul de creştere, uniunea fiscală, Grecia şi acum supravegherea bancară," citează EuObserver. Cu toate astea, presa scrie că la şedinţa maraton de 10 ore, s-a vorbit mai mult despre lucruri care deja erau discutate şi puse la punct: o înţelegere pentru datoria Greciei şi una a miniştrilor de finanţe prin care pun cele mai mari bănci din zona euro sub supraveghere centralizată.

Puţine s-au decis însă vineri despre cum s-ar putea îndeplini mult promisa „integrare profundă" în zona euro. Liderii euro au promis încă din iunie că vor veni cu un plan până în luna decembrie care să conţină schimbările ce trebuie făcute arhitecturii proiectului UE, pentru a permite această integrare. În schimb, conform oficialilor germani, liderii s-au înţeles să conceapă un plan cu paşii ce trebuie făcuţi pentru un acord asupra planulio final.

Cele mai multe dezbateri s-au învârtit în jurul neînţelegerilor eterne dintre Germania, Olanda, şi statele nordice şi Franţa, împreună cu aliaţii din sud, Italia şi Spania, pe tema bugetului comun. Un diplomat a rezumat discuţiile astfel: „Nu se înţeleg ce ar trebuie să vină prima dată, fondul comun sau pierderea suveranităţii."

Germania este iritată de aşteptările altor ţări, care speră ca acest fond să aibă o valoare de sute de miliarde de euro şi să finanţeze şomajul din Spania, sau să atenueze şocurile externe pentru ţările sudice care nu au reuşit să îşi redreseze moneda. Angela Merkel a punctat că acest buget ar trebuie să fie limitat, la 15-20 de miliarde de euro şi că unele ţări ar prefera să se stabilească mai întâi bugetul UE pentru următorii şapte ani înainte de a trece la problema aceasta.

Despre modul în care ar trebui refăcut edificiul european pentru a putea fi evitate pe viitor asemenea situaţii cum sunt în Spania şi Grecia, şefii de stat au discutat fără a ajunge la vreo concluzie. Şi asta deşi cei patru preşedinţi ai Consiliului European, ai zonei euro, ai Comisiei Europene şi ai Băncii Centrale Europene, au lucrat luni de zile la un document de 15 pagini cu titlul „Către o adevărată uniune economică şi monetară".

Documentul ar trebui să conţină propuneri pentru un set de reforme în trei faze. Preşedintele Consiliului European, Herman Van Rompuy, a declarat pentru DW că îşi doreşte o „uniune bancară completă", o mai bună coordonare la nivelul politicii economice şi ca statele membre să se oblige să aplice reforme structurale. De asemenea, în proiect mai intră şi subiectul cel mai dezbătut, un buget comun al zonei euro, la care trebuie să contribuie toate statele. Însă gestionarea la comun, de către toate statele din zona euro a datoriilor doar câtorva state, este o propunere controversată, care iscă discuţii aprinse printre partenerii europeni.

Cei mai importanţi lideri, ai căror principal exponent rămâne Angela Merkel, resping ideea adoptării unor decizii imediate în acest sens. Ce s-a putut discuta, s-a discutat, ce nu, rămâne pentru anul viitor, când trebuie stabilit, mai întâi, un plan de acţiune pentru mai multe dezbateri şi reforme parţiale, pentru a se ajunge în final la o înţelegere asupra „marelui plan de acţiune" ce va schimba Uniunea Europeană.