Ucraina fără Crimeea lasă România fără petrol și gaze?

864

România s-a luptat 5 ani la Haga ca să câștige procesul cu Ucraina pentru graniţele maritime, iar motivul a fost în mod clar unul economic. E posibil ca anexarea Crimeei să facă acum tot efortul României inutil? Pentru România, e posibil ca problemele abia acum să înceapă, dacă rușii vor disputa dreptul României de a extrage petrol din unele regiuni ale Mării Negre.

Secretarul general al NATO, Anders Fogh Rasmussen, declara, cu câteva săptămâni în urmă, că echilibrul regional din zona Mării Negre ar putea fi perturbat de anexarea Crimeei de către Rusia. El spunea că, „de secole, Marea Neagră a fost o zonă de mare importanţă strategică, iar după anexarea ilegală a Crimeei de către Rusia există riscul ca echilibrul de stabilitate din zona Mării Negre să se schimbe, şi acesta este motivul pentru care trebuie să ne concentrăm mai mult asupra zonei Mării Negre”.

În ceea ce priveşte resursele de petrol şi gaz din Marea Neagră, Rasmussen declara că este îngrijorat de faptul că anexarea Crimeei va mări riscul unor potenţiale conflicte în această zonă, atunci când este vorba de exploatarea resurselor energetice.

În acest context, așezarea strategică a României ar putea să ducă la conflicte cu Rusia, cu mize mari. Anexarea Crimeei poate crea o problemă geostrategică, care să afecteze interesele economice şi energetice ale României pe platoul continental al Mării Negre. Doi experţi în energie, profesorul universitar Radu Dudău şi avocatul Laurenţiu Pachiu, membri ai Energy Policy Group, au analizat această problemă în revista Foreign Policy (FP) şi au încercat să ofere câteva răspunsuri la întrebările pe care le ridică această situaţie, notează adevarul.ro.

Puncte nevralgice

Potrivit experţilor, unul dintre punctele de posibil atac rusesc este faptul că Rusia ar putea susţine că actele şi tratatele internaţionale încheiate în trecut cu Ucraina nu mai sunt valabile în contextul actual, forţând, în felul acesta, o rediscutare a acestora.

Spre exemplu, Rusia ar putea să nu mai recunoască Tratatul biletaral de prietenie, Tratatul de delimitare a frontierei dintre România şi Ucraina sau să nu aprecieze ca opozabilă decizia Curţii Internaţionale de Justiţie în contextul România-Ucraina, în ceea ce priveşte elementele de teritoriu legate de Crimeea.

Se pare totuşi că acest lucru este improbabil, deoarece în Tratatul de încorporare a Peninsulei Crimeea în Federaţia Rusă, de la 18 martie 2014, Rusia se obligă să aplice dreptul internaţional în privinţa graniţelor maritime în Marea Neagră şi Marea de Azov.

De asemenea, în anul 2003, s-a încheiat un tratat bilateral între România şi Federaţia Rusă, în care, printre altele, se reafirma inadmisibilitatea folosirii forţei sau a ameninţării cu forţa împotriva integrităţii teritoriale. Cu toate acestea, potrivit experţilor Dudău şi Pachiu, acestea nu ar conta în cazul unui conflict între România şi Rusia.

O altă situaţie care ar putea genera conflicte este decizia Curţii Internaţionale de la Haga, din februarie 2009, prin care a fost delimitat platoul continental şi zona economică exclusivă din Marea Neagră între România şi Ucraina şi care ar putea fi respinsă acum de către Federaţia Rusă.

Rusia ar putea avea și anumite pretenţii economice sau de mediu legate de activităţile de producţie de gaze naturale şi ţiţei în perimetrele româneşti. „Rusia ar putea susţine că activităţile petroliere româneşti aduc atingere mediului marin“, spuneau cei doi specialişti. În cel mai rău caz, Rusia ar putea impune suspendarea activităţilor petroliere în bazinul Mării Negre, ceea ce ar afecta securitatea energetică a României.