Luna trecută, ambasadorul rus în Danemarca avertiza Copenhaga împotriva aderării la scutul antirachetă al NATO. „Cred că danezii nu înţeleg complet consecinţele dacă Danemarca se alătură scutului antirachetă iniţiat de americani. Dacă fac acest lucru, atunci vasele de război daneze vor fi vizate de rachete nucleare ruseşti“, a declarat, pe 21 martie, ambasadorul Mihail Vanin.
Recent însă, Rusia a decis să amplaseze rachete balistice Iskander în enclava Kalingrad, situată între Lituania și Polonia. În plus, rușii au demarat acţiuni de instalare a unor bombardiere în Crimeea. Acestea sunt doar câteva exemple care demonstrează perseverenţa Rusiei în politica externă agresivă, pe fondul căreia mai mulţi eurodeputaţi au apreciat că „Europa trebuie să fie pregătită de un război“.
Niciun semn de domolire
„Rusia a devenit un adversar al Uniunii Europene, iar următoarele ţinte vor fi ţările baltice“, a declarat eurodeputatul eston Tunne Kelam. În acord cu Tunne Kelam este și directorul Centrului pentru Studii Europene Martens, Roland Freudenstein, care acuză Rusia că pune sub semnul întrebării valorile europene și că, în consecinţă, „trebuie să arătăm clar că suntem pregătiţi de război“. Freudenstein este convins că „Occidentul trebuie să revină la politica de disuasiune“, incluzând aici și disuasiunea nucleară. „Preşedintele Vladimir Putin vrea să distrugă, cel puţin moral şi politic, cele două mari organizaţii euroatlantice: Uniunea Europeană şi NATO“, a apreciat Freudenstein.
România a luat poziţie faţă de aceste afirmaţii prin vocea eurodeputatului Cristian Dan Preda, care a acuzat că „Vladimir Putin are o politică externă agresivă“ și a susţinut că „majoritatea românilor cred că Putin va continua în acest mod până când va anexa Transnistria, după ocuparea teritoriilor din sudul Ucrainei“.
Nevoia de unitate
Afirmaţiile acestea, făcute în cursul unei dezbateri organizae de Partidul Popular European, și-au găsit un ecou în avertizarea lansată sâmbăta trecută de comandantul armatei americane în Europa, Frederick „Ben“ Hodges. Acesta declara, într-un interviu acordat Daily Telegraph, că Alianţa Nord Atlantică trebuie să rămână unită în faţa agresiunii ruse.
„Nu este o presupunere“, a avertizat comandatul. „Există o ameninţare rusă (…) Când vezi modul nesigur în care zboară avioanele ruse, fără transpondere, în apropierea avioanelor civile, acesta nu este un comportament profesional“, a adăugat el.
Locotenent-generalul Hodges a declarat că Rusia nu va risca un atac direct împotriva unei ţări membre NATO, care ar comporta consecinţe militare inevitabile din partea statelor membre (un atac asupra unui membru înseamnă un atac asupra tuturor). Însă, a spus Hodges, este foarte posibil ca Rusia să încerce să pună presiune pe membrii NATO de la graniţele sale. În calitate de consumator major al produselor agricole est-europene, de exemplu, Rusia se bucură de o putere economică pe care ar vrea să o exploateze, concomitent cu exploatarea populaţiei rusofone din ţările baltice.
Apelul la unitate din partea locotenent-generalului american este cu atât mai semnificativ, cu cât ţările de la graniţa cu Rusia comportă riscul de a-și schimba tabăra. Motivul ar putea fi o lipsă de încredere în intervenţia SUA în cazul unui atac din partea Rusiei, este de părere Matthew Rojansky, directorul institutului Kennan de la Woodrow Wilson International Center for Scholars.
SUA trebuie să facă mai multe pentru a-şi asigura aliaţii din cadrul NATO de angajamentul său, inclusiv prin dislocarea unor trupe permanente în Europa de Est, precum şi prin mobilizări mai frecvente şi la scară largă, a declarat și Boris Zilberman, director adjunct al Fundaţiei pentru Apărarea Democraţiei.
România a propus crearea unor platforme de dialog pentru construirea încrederii, așa-numitele Security Trusts, care să poată crește condiţiile de securitate dincolo de vecinătatea UE. Anunţul a fost făcut ieri de ministrul de Externe, Bogdan Aurescu, care a declarat și că este nevoie de construirea unei centuri de securitate în jurul Europei.
Între sărbătoare și doliu
Între timp, în Rusia, pregătirile pentru parada militară de 9 mai sunt în toi. Mii de soldaţi au fost mobilizaţi pentru evenimentul care sărbătorește victoria Aliaţilor împotriva Germaniei naziste în cel de-al Doilea Război Mondial.
În Ucraina, nici urmă de sărbătoare. Experţii de sănătate avertizează, în schimb, că ţara ar putea înregistra în curând prima epidemie de poliomielită din Europa ultimelor decenii. Dorit Nitzan, oficial în cadrul Organizaţiei Mondiale a Sănătăţii, s-a declarat „surprins că nu s-a întâmplat până acum“, amintind că „ţările afectate de conflicte sau de crize financiare sunt cele care cad pradă epidemiilor de acest fel“.
