Naţiunile Unite au recunoscut implicit Palestina ca stat, votând pentru schimbarea statutului de observator cu statutul de non-membru observator. Este o victorie importantă pentru palestinieni, care îşi doresc recunoaşterea independenţei încă din 1964, când a fost creată Organizaţia de Eliberare a Palestinei.
Mai mult de trei sferturi dintre statele membre şi-au arătat suportul pentru palestinieni, 138 de ţări votând pentru schimbarea de statut. Nouă ţări au votat împotrivă şi 41 s-au abţinut.
Preşedintele palestinian Mahmoud Abbas a condus o întreagă campanie pentru a câştiga suportul internaţional pentru această victorie din cadrul Adunării Generale ONU. Decizia vine în a opta zi de conflict, din această lună, în Fâşia Gaza.
Ce înseamnă statutul de observator non-membru?
Autoritatea Palestiniană era considerată drept „entitate", nu ca stat membru al Naţiunilor Unite. Odată cu aprobarea noii rezoluţii, statutul devine cel de stat non-membru, care este şi statutul Vaticanului. Şi Suedia a avut această poziţie în cadrul ONU, până când a devenit memebru cu drept de vot, acum 10 ani.
Recunoaşterea ca stat non-membru are o anumită valoare simbolică, dând Palestinei o importanţă mai mare la întâlnirile ONU. Dar statul rămâne în continuare fără drept de vot în cadrul sesiunilor ONU. Cu toate astea, există câteva schimbări legale importante care vin la pachet cu schimbarea statutului, şi anume posibilitatea de a se alătura unor organizaţii ONU precum Agenţia Internaţională pentru Energie Atomică şi Curtea Penală Internaţională. Astfel, Abbas ar putea să tragă la răspundere Israelul pentru crime de război şi pentru construcţiile de clădiri în teritoriile palestiene disputate.
În ceea ce priveşte teritoriile palestiene, votul pozitiv nu schimbă nimic. West Bank va rămâne sub ocupaţie israeliană, unde construcţiile de clădiri continuă. Cu toate astea, palestinienii spun că votul va schimba regulile jocului, deoarece votul subliniază faptul că majoritatea ţărilor membre ONU consideră că teritoriile disputate aparţin poporului palestinian, ceea ce înseamnă că Israelul nu mai are o clauză legitimă la aceste teritorii. Acelaşi lucru se aplică şi în ceea ce priveşte Fâşia Gaza, teritoriu aflat sub conducerea grupării Hamas, dar unde locuiesc 1,6 milioane de palestinieni.
Ce vor face Israelul şi Statele Unite?
Atât Israelul, cât şi aliatul său, Statele Unite, au votat împotriva schimbării de statut, susţinând că doar negocierile de pace bilaterale, între Israel şi Palestina, ar putea duce vreodată la recunoaşterea Palestinei ca stat independent.
Cu toate că Israelul a sugerat că va căuta răzbunare pentru schimbarea de statut, în circumstanţele conflictului din Gaza, Israelul nu îşi permite să rămână izolat politic, în faţa suportului internaţional pe care aliaţii săi europeni l-au arătat pentru Palestina. În afară de Germania şi Marea Britanie, majoritatea ţărilor europene, precum Franţa, Italia, Spania, Elveţia, Suedia şi Irlanda au votat pentru Palestina, şi la fel au făcut şi Japonia şi Noua Zeelandă.
Statele Unite au ameninţat că nu vor mai ajuta financiar Palestina, în urma mişcării lor în cadrul ONU. Dacă Palestina chiar va încerca să se alăture anumitor agenţii ONU, precum Curtea Penală Internaţională, Congresul american va căuta probabil să taie fondurile Statelor Unite către acele agenţii, în concordanţă cu legile americane, anunţă AP. Statele Unite, care contribuie cu 22% din bugetul ONU, este cel mai mare contribuitor financiar al organizaţiei.
