Producţia de alimente organice este din ce în ce mai importantă la nivel mondial, datorită creșterii preocupării consumatorilor pentru posibilele efecte negative pe care le-ar avea asupra sănătăţii alimentele produse prin metodele agriculturii convenţionale intensive (Brantsæter, Ydersbond et al. 2017).
Agricultura ecologică, în general, se caracterizează prin evitarea utilizării pesticidelor și a îngrășămintelor sintetice. Deși ceea ce este considerat organic poate varia de la o regiune la alta, în UE există regulamente unitare și clare, precum (CEE) 834/2007, 889/2008 și 1235/2008, care stabilesc aceste criterii. La nivelul consumatorului obișnuit, produsele organice sunt în general considerate mai sănătoase sau mai sigure (lipsite de contaminanţi chimici) și mai nutritive. În acest material, evaluăm baza știinţifică a percepţiei superiorităţii nutriţionale a produselor organice faţă de cele convenţionale.
Mit: Alimentele „bio”, „eco” sau „organice” sunt automat mai nutritive decât echivalentele convenţionale.
Cercetătorii de la Universitatea Stanford au evaluat 240 de studii care compară nutrienţii din alimentele organice și cele convenţionale. Au fost identificate foarte puţine diferenţe în ce privește conţinutul nutriţional, în afară de nivelurile ușor mai mari de fosfor din multe alimente organice și un conţinut mai mare de acizi grași omega-3 în laptele organic și carnea organică de pui. Produsele ecologice au avut de asemenea un avantaj ușor în privinţa siguranţei alimentare, cu un conţinut de reziduuri de pesticide mai mic cu 30% faţă de alimentele convenţionale (nivelul de pesticide în ambele tipuri de alimente a fost în limitele de siguranţă permise). Dintre eșantioanele de carne organică analizate, aproximativ o treime au prezentat o incidenţă mai mică de bacterii rezistente la antibiotice comparativ cu carnea convenţională. Cu toate acestea, bacteriile care provoacă toxiinfecţii alimentare au fost prezente în mod egal în ambele tipuri de alimente (Smith-Spangler, Brandeau et al. 2012).
Există și studii care au analizat calitatea nutriţională a alimentelor organice preambalate în comparaţie cu omologii convenţionali, dar sunt puţine și neconcludente în ansamblu (Sun, Liu et al. 2018; Mie, Andersen et al. 2017; De Lorenzo, Noce et al. 2010). De exemplu, un studiu realizat de cercetători germani a demonstrat că cerealele pentru micul dejun din gama ecologică conţin semnificativ mai puţin zahăr comparativ cu cele convenţionale (Germer, Hilzendegen și Ströbele-Benschop 2013). În contrast, un studiu realizat în SUA nu a constatat o valoare nutritivă superioară pentru cerealele organice destinate micului dejun, comparativ cu cele convenţionale, atunci când s-au analizat macronutrienţii, micronutrienţii și compușii bioactivi (fitonutrienţii sau fitochimicalele, cu beneficii pentru funcţionarea și sănătatea organismului) (Woodbury și George 2014). Interesant este că, într-un studiu efectuat în Marea Britanie, s-a dovedit că iaurturile organice au un conţinut mai mare de zahăr în comparaţie cu celelalte tipuri de iaurturi (în afară de cele din categoria deserturilor) (Moore, Horti și Fielding 2018). În cele din urmă, un studiu care a analizat etichetele produselor și nutrienţii critici (zahăr liber, grăsimi totale, grăsimi saturate, grăsimi trans și sodiu) dintr-o gamă largă de produse vândute în Brazilia a pus în evidenţă faptul că era mai puţin probabil ca produsele care prezintă menţiuni legate de mediu, precum „organic”, să prezinte un conţinut ridicat de astfel de nutrienţi (Duran, Ricardo et al.2019).
În concluzie, pe baza cercetărilor efectuate până în prezent, nu putem afirma că produsele ecologice sunt întotdeauna superioare din punct de vedere nutriţional faţă de cele convenţionale. De fapt, rezultatele variază în funcţie de produs, regiune și metoda de analiză. Unele studii au găsit beneficii nutriţionale în produsele ecologice, în timp ce altele nu au observat diferenţe semnificative. Este deci important să nu presupunem că etichetele „bio”, „eco” sau „organic” garantează o valoare nutriţională superioară.
Indiferent dacă alegem alimente organice sau convenţionale, este bine să ţinem cont de câteva aspecte. Alimentele consumate trebuie să fie cât mai variate, achiziţionate din surse diferite, pentru a obţine o varietate mai bună de nutrienţi și pentru a reduce riscul de expunere sporită la un anume pesticid. E bine să consumăm fructe și legume de sezon. Etichetele produselor alimentare trebuie citite atent – unele produse organice pot fi încă bogate în zahăr, sare, grăsimi sau calorii. Fructele și legumele proaspete trebuie spălate bine sub jet de apă pentru îndepărtarea murdăriei, a germenilor și a urmelor chimice de pe suprafaţa lor. Îndepărtarea frunzelor sau decojirea fructelor și a legumelor poate reduce contaminarea.
Bibliografie
Brantsæter, A. L., Ydersbond, T. A., et al. (2017), „Organic food in the diet: Exposure and health implications”, în Annual Review of Public Health, vol. 38, pp. 295–313.
De Lorenzo, A., Noce, A., et al. (2010), „The effects of Italian Mediterranean organic diet (IMOD) on health status”, în Current Pharmaceutical Design, vol. 16, nr. 7, pp. 814–824.
Duran, A. C., Ricardo, C. Z., et al. (2019), „Conflicting messages on food and beverage packages: Front-of-package nutritional labeling, health and nutrition claims in Brazil”, în Nutrients, vol. 11, nr. 12, art. nr. 2967.
Germer, S., Hilzendegen, C., și Ströbele-Benschop, N. (2013), „Sugar content of German breakfast cereals for children – recommendations and reality”, în Ernaehrungs Umschau international, vol. 60, nr. 6, pp. 89–95.
Mie, A., Andersen, H. R., et al. (2017), „Human health implications of organic food and organic agriculture: A comprehensive review”, în Environmental Health, vol. 16, nr. 1, art. nr. 111.
Moore, J. B., Horti, A., și Fielding, B.A. (2018), „Evaluation of the nutrient content of yogurts: A comprehensive survey of yogurt products in the major UK supermarkets”, în BMJ Open, vol. 8, nr. 8, art. nr. e021387.
Smith-Spangler, C., Brandeau, M. L., et al. (2012), „Are organic foods safer or healthier than conventional alternatives?: A systematic review”, în Annals of Internal Medicine, vol. 157, nr. 5, pp. 348–366.
Sun, Y., Liu, B., et al. (2018), „Inverse association between organic food purchase and diabetes mellitus in US adults”, în Nutrients, vol. 10, nr. 12, art. nr. 1877.
Woodbury, N. J., și George, V. A. (2014), „A comparison of the nutritional quality of organic and conventional ready-to-eat breakfast cereals based on NuVal scores”, în Public Health Nutrition, vol. 17, nr. 7, pp. 1454–1458.
Ana-Maria Zanfir este medic primar de chirurgie vasculară la Spitalul Clinic Judeţean de Urgenţă din Cluj și doctor în știinţe medicale. Ocupă, de asemenea, poziţia de director al Departamentului de sănătate din cadrul Bisericii Adventiste de Ziua a Șaptea din România.
