Retrospectiva anului 2010

57

Ianuarie - luna „crizei haitiene”

Anul 2010 a debutat sub auspiciile crizei economice şi financiare. Curând însă, atenţia întregii lumi a fost atrasă de criza umanitară provocată de cutremurul din Haiti. În data de 12 ianuarie, la ora 16:53, statul Haiti a fost lovit de un cutremur cu magnitudinea 7. Zeci de clădiri s-au prăbuşit, inclusiv clădiri oficiale, precum Parlamentul, Palatul prezidenţial sau sediul misiunii ONU. S-au înregistrat peste 200.000 de victime, între cei decedaţi aflându-se şi arhiepiscopul romano-catolic Joseph Serge Miot. Cutremurul din Haiti a fost cel mai puternic care a lovit regiunea în ultimii 200 de ani. În ciuda ajutorului internaţional oferit, Haiti nu s-a putut feri de instalarea unei epidemii de holeră care a depăşit, spre finalul anului 2010, 2.000 de morţi, alte aproximativ 90.000 de persoane fiind infectate. Sărăcia și condiţiile precare în care trăiesc locuitorii din Haiti, devenite cap de afiş în presa internaţională, au contrastat flagrant cu luxul celei mai înalte clădiri din lume, Burj Khalifa, a cărei inaugurare a avut loc în Dubai, pe 4 ianuarie. Clădirea are 828 de metri şi 160 de etaje, fiind vizibilă de la 95 de kilometri distanţă. Deschiderea oficială a fost făcută de şeicul Mohammad bin Rashed-al-Maktoum, monarhul Dubaiului. În clădire se află moscheea de la cea mai mare altitudine, în lume (la etajul 158). La nivel politic, începutul anului a adus o premieră în Peru, unde Curtea Supremă a confirmat, în 3 ianuarie, condamnarea fostului preşedinte al Peru, Alberto Fujimori, la 25 de ani de închisoare pentru abuzurile comise împotriva drepturilor omului (în perioada mandatului său, 1990-2000). O altă surpriză a venit din partea Coreei de Nord, care a uimit comunitatea internaţională prin propunerea, din 11 ianuarie, de încheiere a războiului din peninsula coreeană cu un tratat care să înlocuiască armistiţiul din 1953. Din punct de vedere tehnic, cele două Corei se află încă în stare de război. SUA au cerut Coreei de Nord să reia mai întâi negocierile privind programul său nuclear. Din păcate, anul 2010 avea să cunoască mai multe acte de agresiune ale nord-coreenilor împotriva Coreei de Sud. Prima dintre catastrofele aeriene importante ale anului s-a petrecut în data de 25 ianuarie, când Zborul 409 al companiei Ethiopian Airlines s-a prăbuşit în Marea Mediterană, la 5 minute după decolarea sa de pe Aeroportul Internaţional „Rafic Hariri” din Beirut. Au murit 90 de persoane, între care şi Marla Sanchez Pietton, soţia ambasadorului Franţei în Liban. Indiciile au condus la concluzia că tragedia s-a produs din cauza condiţiilor meteo nefavorabile. Recordul lunii: Burj Khalifa, 828 de metri, este cea mai înaltă clădire din lume.

Februarie - luna iniţiativelor

Preşedintele american Barack Obama, intrat în al doilea an al mandatului său, a adus în faţa Congresului american două mari provocări. În prima zi a lunii, a prezentat un buget pe 2011 fără precedent, de 3,8 trilioane de dolari. Bugetul a cuprins şi un plan de ajustări fiscale pe 10 ani. Apoi, în data de 22 februarie, Obama a anunţat în detaliu reforma sănătăţii (Health Care Reform Bill), cerând susţinerea politicienilor pentru implementarea programului. În data de 5 februarie, preşedintele rus Dmitri Medvedev a anunţat că a aprobat două documente: „Doctrina militară a Rusiei” şi „Principiile politicii de stat în domeniul descurajării nucleare până în 2020.” Situaţia a fost tensionată, la început de an, întrucât fostul acord pentru dezarmare START 1, încheiat între Moscova şi Washington, expirase la sfârşitul anului 2009. Programul nuclear al Iranului a primit un impuls nebănuit în 7 februarie, când preşedintele iranian Mahmoud Ahmadinejad i-a ordonat public şefului programului nuclear al ţării producerea de uraniu îmbogăţit. Gestul a atras imediat atenţia comunităţii internaţionale, iar puterile occidentale au reiterat necesitatea sancţionării Iranului. În acelaşi timp, Iranul a acuzat instituţiile media Vocea Americii şi BBC că sunt organizaţii de spionaj ale americanilor şi englezilor. Cutremurul din Chile, din data de 27 februarie,  a surprins întreaga lume prin forţa sa. Magnitudinea de 8,8 ar fi fost devastatoare pentru Chile dacă ţara nu ar fi fost pregătită pentru mişcări seismice, în special prin rezistenţa construcţiilor din zona urbană. Au murit doar 750 de persoane, în condiţiile în care 1,5 milioane de oameni din zonele rurale au avut casele distruse. Între timp, cealaltă ţară devastată de cutremurul din ianuarie, Haiti, a cunoscut o profundă criză la nivel social. Organizaţia UNICEF a lansat, în februarie, o linie telefonică pentru semnalarea cazurilor de abandon al copiilor sau de copii care şi-au pierdut părinţii în timpul cutremurului. Au fost semnalate aproape o mie de cazuri, în condiţiile în care linia nu a fost pusă la dispoziţia publicului, ci doar a agenţiilor umanitare. În teatrul de operaţiuni din Afganistan, acţiunile militare s-au intensificat. Şase mii de soldaţi americani, afgani şi britanici au lansat un atac puternic împotriva oraşului Marja, în data de 12 februarie. Acţiunea a fost considerată drept cea mai puternică ofensivă de la data invadării Afganistanului de către americani, în 2001. Cifra lunii: 500.000 de persoane au fost vaccinate, în Mexico City, împotriva virusului A/H1N1. Propunerea lunii: Dominique Strauss-Kahn, şeful FMI, a sugerat pentru prima dată varianta unei alte valute internaţionale, ca alternativă la dolarul american.

Martie - luna confruntărilor

Luna martie a fost marcată pe plan internaţional de confruntări, conflicte și atentate. Satul Dogo Nahauwa, din Nigeria, a fost martorul unor ciocniri sângeroase între musulmani şi creştini. Mai multe grupuri de musulmani au atacat satul în noaptea de 8 martie. Masacrul s-a încheiat cu moartea a 500 de persoane, ucise cu macetele. Două zile mai târziu, în data de 10 martie, mai mulţi insurgenţi înarmaţi au atacat un birou al Organizaţiei Creştine World Vision, în nord-vestul Pakistanului. Cinci persoane, între care două femei, şi-au pierdut viaţa. Biroul organizaţiei a fost atacat pe motiv că ar contribui la subminarea islamului. Coreea de Sud a înregistrat, în cursul lunii martie, unul dintre cele mai grave incidente din istoria sa navală. În data de 26 martie, nava de război Cheonan s-a scufundat. Au murit 46 dintre cele 104 de persoane care se aflau la bord. Investigaţiile ulterioare, realizate de o echipă internaţională, au arătat că vina pentru scufundarea navei sud-coreene a aparţinut Coreei de Nord, care a lansat un atac cu torpilă. Moscova a intrat în doliu după ce două atentate sinucigaşe cu bombă, din staţiile de metrou Lubianka şi Park Kulturi, au ucis 39 de persoane şi au omorât alte 64. Atentatele din 29 martie, comise de două femei, au reprezentat primul atac terorist din capitala Rusiei, după 2004. „Îi vom distruge pe toţi până la ultimul”, a declarat după incident preşedintele rus Dmitri Medvedev, referindu-se la cei care au pus la cale atacurile teroriste. Suspectaţi de plănuirea atacurilor au fost separatiştii ceceni care, în 31 martie, au organizat alte două atentate cu bombă în Daghestan. Convenţia Globală a Ateilor, deschisă în data de 12 martie, la Melbourne, Australia, a avut scopul de a redacta o declaraţie despre efectele negative ale religiei asupra societăţii. Anul 2010, în ansamblu, a fost marcat de controverse între lumea creştină şi atei. După ce un sondaj realizat de Pew Forum on Religion and Public Life a sugerat că ateii cunosc mai multe despre religie decât creştinii, în octombrie, Vaclav Havel, primul preşedinte al Republicii Cehe, a criticat civilizaţia ateistă care „a pierdut legătura cu infinitul şi eternitatea”. În noiembrie, Asociaţia Umanistă Americană a lansat o campanie de 200.000 de dolari pentru denigrarea Bibliei. Camera Reprezentanţilor din Congresul american a adoptat, în noaptea de 21 spre 22 martie, reforma istorică a sistemului de asigurări de sănătate. A fost o reuşită înregistrată de administraţia Obama după mai multe luni de dezbateri încinse pe marginea acestui subiect. Costurile reformei sistemului de asigurări de sănătate se vor ridica la 940 de miliarde de dolari.

Aprilie - luna morţii

Luna aprilie a marcat istoric mersul lumii prin câteva evenimente cu totul neaşteptate şi tragice, catastrofe naturale şi defecţiuni tehnice sau erori umane. Preşedintele Poloniei Lech Kaczynski a murit în urma unui accident aviatic, în Rusia. Prăbuşirea avionului prezidenţial, în data de 10 aprilie, a adus moartea unei întregi suite de personalităţi de elită poloneze; alături de preşedinte şi soţia sa au murit alte 94 de persoane, majoritatea oficiali ai guvernului polonez. Polonia a decretat o săptămână de doliu naţional. La doar 3 zile distanţă, în timp ce presa internaţională publica diverse presupoziţii cu privire la cauzele tragediei aeriene din Rusia (defecţiune tehnică, eroare umană), China a fost zguduită de un cutremur cu magnitudinea de 6,9, care a provocat moartea a cel puţin 2.000 de persoane şi rănirea altor 10.000. O altă catastrofă naturală a paralizat nu doar Europa, ci întreaga lume. La o zi după cutremurul din China, în data de 14 aprilie, a erupt vulcanul Eyjafjallajökull din Islanda. Norii de fum şi de cenuşă vulcanică au acoperit cerul ţărilor europene. Întregul trafic aerian din Europa a fost dat peste cap şi, odată cu el, mii de curse internaţionale de pe toate continentele. Situaţia de criză inedită s-a prelungit mai multe zile, iar pagubele, la nivel global, au fost evaluate la 5 miliarde de dolari. Data de 20 aprilie a adus pe continentul american o catastrofă şi o tragedie de mare amploare. În urma unei explozii pe platforma petrolieră The Deepwater Horizon, din Golful Mexic, structura acesteia s-a prăbuşit. Scurgerea de ţiţei care a urmat, de aproape 60.000 de barili pe zi, a declanşat cea mai mare criză ecologică din istoria SUA şi a ţinut capul de afiş al marilor publicaţii timp de mai multe luni. Luna aprilie a înregistrat şi aspecte pozitive. Preşedinţii SUA şi Rusiei au semnat, în data de 8 aprilie, tratatul pentru reducerea arsenalului nuclear. Pentru cele două superputeri, documentul START II a însemnat o reducere cu 75% a arsenalului nuclear faţă de START I, precedentul tratat, din 1991. Totodată, Barack Obama şi Dmitri Medvedev şi-au luat angajamentul să colaboreze împotriva programului nuclear al Iranului. În China, miliardarul chinez octogenar Yu Pengnian şi-a donat toată averea săracilor, adică nu mai puţin de 1,2 miliarde de dolari. Gestul lunii: Noel Pumarejo a şocat un tribunal din Manhattan (New York, SUA), când i-a oferit o Biblie celui care i-a omorât soţia.

Mai - luna celor 3 „C”: crize, catastrofe, conflicte

Grecia a ţinut capul de afiş al lunii din cauza riscului de faliment. În data de 2 mai, FMI şi statele zonei euro au hotărât să le acorde elenilor 110 miliarde de euro, un sprijin fără precedent în istoria UE. „Evitarea falimentului este o chestiune de importanţă naţională”, a declarat premierul grec George Papandreou. Situaţia Greciei a avertizat că şi alte state europene ar putea să îi împărtăşească soarta. Printre ţările vizate se numărau Irlanda, Italia, Spania şi Portugalia, considerate economiile vulnerabile ale Europei. Criza economică europeană a fost acompaniată de eforturile internaţionale de a opri programul nuclear al Iranului. SUA au căzut de acord cu Rusia, China şi alte puteri ale lumii, în data de 18 mai, să îi impună Iranului un al patrulea set de sancţiuni, în încercarea de a opri autorităţile de la Teheran să continue programul nuclear. S-a decis ca navele şi aeronavele care intră sau ies din Iran să fie verificate pentru a nu transporta materiale interzise. Luna mai a înregistrat alte două catastrofe aviatice, soldate cu sute de morţi. Zborul 771 al Afriqiyah Airways s-a prăbuşit pe aeroportul din Tripoli, Libia, în 12 mai. Au murit 103 dintre cele 104 persoane aflate la bord. Apoi, în data de 22 mai, Zborul 812 al Air India Express s-a prăbuşit pe Aeroportul Internaţional Mangalore. Şi-au pierdut viaţa 158 de persoane. Cercetătorii americani au anunţat, în 20 mai, crearea primei celule vii cu genom sintetic. Oamenii de ştiinţă s-au arătat încrezători că această descoperire va avea un impact extraordinar pentru crearea de noi combustibili, pentru metodele de epurare a apei sau pentru producţia mai rapidă a vaccinurilor. Preşedintele Barack Obama a solicitat Comisiei pentru Studiul Problemelor Bioetice să evalueze beneficiile, dar şi potenţialele riscuri ale acestei descoperiri. Creștinii din 200 de ţări ale lumii s-au reunit în rugăciune, în data de 23 mai, cu ocazia celei de-a zecea sărbătoriri a Zilei Mondiale a Rugăciunii, pentru iertarea păcatelor şi pentru vindecarea naţiunilor. Peisajul religios al lunii a fost colorat de lansarea documentarului Saving Africa’s Children (26 mai), produs de HBO, un film despre uciderea copiilor în Nigeria, sub acuzaţia de vrăjitorie, dar şi de a doua înhumare a lui Copernic (22 mai), în semn de reabilitare a astronomului polonez de către Vatican. Luna s-a încheiat într-un spectru sângeros. În data de 31 mai, liderul Al Qaeda, Mustafa Abu al-Yazid, a fost ucis în urma unui atac aerian american. Conform serviciilor secrete americane, Abu al-Yazid ocupa locul 3 în ierarhia grupării teroriste Al Qaeda, după Osama bin Laden şi Ayman al-Zawahri. În aceeaşi zi, un comando israelian a ucis 9 activişti turci care voiau să ducă ajutoare umanitare în Gaza. Evenimentul a declanşat tensiuni puternice între autorităţile israeliene şi cele turce. Recordul lunii: Lucrarea Nude, Green Leaves and Bust a lui Pablo Picasso (din 1932) s-a vândut pentru preţul record de 106,5 milioane de dolari (5 mai).

Iunie - luna legilor controversate

Iunie a fost luna în care mai multe ţări au legalizat practici controversate. Prima căsătorie legală între parteneri homosexuali din Portugalia a avut loc în data de 7 iunie, după ce, la începutul lunii, căsătoria între persoane de acelaşi sex a fost legalizată în această ţară catolică. Schimbarea legislativă a fost urmată şi de prima paradă gay din Portugalia. În data de 11 iunie, Islanda a călcat pe urmele Portugaliei şi a legalizat căsătoriile între homosexuali. Prim-ministrul ţării, Johanna Sigurdardottir, a fost prima persoană din Islanda care şi-a oficializat relaţia cu partenera ei lesbiană, chiar în ziua în care legea a intrat în vigoare. Ea a devenit şi primul oficial guvernamental din lume care şi-a recunoscut public, prin căsătorie, statutul de gay. Polonia a adoptat, în data de 8 iunie, legea care permite castrarea chimică a pedofililor sau violatorilor. La finalul lunii, în Germania a fost legalizată eutanasia, ca o aliniere la practica oficială a altor ţări europene precum Elveţia sau Belgia. Decizia a venit ca urmare a unui caz foarte controversat, avocatul Wolfgang Putz fiind acuzat că şi-a sfătuit clienta să o deconecteze pe mama sa de la aparatele care o ţineau în viaţă. Departe de problemele morale ale Europei, luna iunie a debutat în Kîrgîstan sub auspiciile unei stări de criză fără precedent în ultimele decenii. Confruntările sângeroase şi războiul civil între kîrgîzi şi uzbeci au dus la moartea violentă a 2.000 de oameni. În primele două oraşe ca mărime ale ţării a fost decretată starea de urgenţă. Conform ONU, peste un sfert de milion de persoane au fost obligate să se refugieze. Luna iunie a adus inundaţii devastatoare în Europa şi America de Sud. Europa a fost sub ape, în timp ce, în Brazilia, în 75 de localităţi a fost decretată stare de urgenţă. Pe continentul european, intemperiile s-au manifestat din Spania până în Bosnia, Franţa şi Polonia. În Slovacia, inundaţiile înregistrate au fost, conform premierului, „cele mai grave din ultima mie de ani”. În plan politic, Consiliul de Securitate al ONU s-a confruntat încă o dată cu Republica Islamică Iran. ONU a adoptat un nou set de sancţiuni împotriva Iranului, în data de 9 iunie, cu scopul de a determina Iranul să înceteze producerea de combustibil nuclear. Dacă în ocaziile anterioare, Rusia a avut o poziţie diferită faţă de puterile occidentale, de data aceasta  a semnat setul de decizii. Pentru acest gest de sancţionare fără precedent a Iranului, preşedintele iranian Mahmoud Ahmadinejad a acuzat în premieră Rusia de „cedare la presiunile SUA”. Recordul lunii: Anul 2010 a cunoscut cea mai caldă lună iunie din istoria înregistrată, temperatura medie la suprafaţa Globului fiind de 16,2 grade Celsius.

Iulie - luna inundaţiilor și a controverselor etice

Luna iulie a fost marcată de inundaţiile catastrofale din China, cele mai devastatoare din ultimul deceniu. Peste 700 de persoane şi-au pierdut viaţa şi sute de mii de chinezi au rămas pe drumuri după ce casele lor au fost luate de viitură. Sfârşitul lunii iulie a adus un bilanţ tragic şi în Pakistan, unde inundaţiile şi alunecările de teren provocate de precipitaţiile abundente s-au soldat cu peste 1.500 de morţi, alte milioane de persoane fiind afectate. Un milion de persoane au defilat pe străzile Londrei, cu ocazia unei parade a homosexualilor, în data de 3 iulie. Evenimentul a marcat 40 de ani de la înfiinţarea grupului Gay Liberation Front, care a organizat prima paradă Gay Pride. În aceeaşi zi, susţinători ai drepturilor homosexualilor au organizat evenimente similare în Viena, Madrid şi Roma. După două zile, pe 5 iulie, Spania a legalizat avorturile, care fuseseră permise anterior numai în anumite circumstanţe. Noua lege le dă posibilitatea femeilor cu vârste de la 16 ani în sus să întrerupă sarcina până în a 14-a săptămână inclusiv. Biserica Romano-Catolică a reacţionat vehement. Două săptămâni mai târziu a avut loc prima ediţie Europride din Europa de Est, care a reunit câteva mii de susţinători ai minorităţii gay în capitala Poloniei, pe 18 iulie. Paul Allen, co-fondator al Microsoft, a anunţat, pe 15 iulie, că îşi va dona cea mai mare parte a averii pentru acţiuni caritabile. Allen ocupă locul 37 în topul Forbes al celor mai bogaţi oameni ai lumii, cu o avere estimată la 13,5 miliarde dolari. Tot în vara lui 2010, ateul Robert W. Wilson a donat 5,6 milioane de dolari arhidiocezei romano-catolice din New York. Campania iniţiată de Bill Gates şi Warren Buffett a adunat 57 de miliardari care au promis public să îşi doneze cel puţin jumătate din averile lor pentru cauze caritabile sau cercetare. Site-ul WikiLeaks a publicat în data de 25 iulie 92.000 de rapoarte interne despre implicarea SUA în războiul din Afganistan. Documentele au scos la lumină detalii despre civilii deveniţi victime colaterale ale conflictului militar din Afganistan. Documentele au fost oferite publicaţiilor The Guardian, The New York Times şi Der Spiegel. Finlanda a devenit, în data de 1 iulie, prima ţară din lume care le garantează cetăţenilor săi accesul la internet de mare viteză. În aceeaşi zi, Fondul Monetar Internaţional şi Banca Mondială au aprobat reducerea cu peste 80% a datoriei Republicii Democrate Congo. Statul african a fost absolvit astfel de plata a 12,3 miliarde de dolari. Gestul lunii: Autorităţile guvernamentale din Cuba au decis să elibereze 52 de deţinuţi politici (7 iulie).

August - luna premierelor

Cel mai semnificativ eveniment al lunii august a avut loc la finalul acesteia. În data de 31 august, misiunea combatantă americană în Irak a luat sfârşit. Operaţiunea „Eliberarea Irakului” fusese iniţiativa administraţiei Bush, ca parte din războiul împotriva terorismului. În campania electorală din 2008, Barack Obama a promis că va pune capăt războiului. Un număr de 90.000 de militari americani s-au retras din Irak; alţi 50-65.000 au rămas pentru ca să protejeze bazele militare şi să asigure procesul de predare a acestora forţelor irakiene. „Este timpul să întoarcem pagina”, a spus Barack Obama, punând capăt celor 7 ani de război. O altă pagină a istoriei a fost întoarsă de Organizaţia Mondială a Sănătăţii. În 10 august, OMS a declarat că pandemia declanşată de virusul H1N1 s-a încheiat. S-a trecut într-o fază nouă, de postpandemie, cu posibilitatea ca, sporadic şi izolat, epidemia să reapară. Pandemia de gripă porcină a fost anunţată oficial în data de 11 iunie 2009, şi a lăsat în urmă 18.500 de decese. În statisticile oficiale aceasta a fost prima pandemie a secolului al XXI-lea. Două tipuri de dezastru natural au avut loc în august. Rusia a înregistrat cel mai teribil val de căldură cu care a fost confruntată în ultimii 130 de ani. Incendiile care au urmat au avut o amploare nemaivăzută în ultimii 40 de ani. De la 50 de focare, s-a ajuns în final la peste 800 de incendii individuale. Focul a cuprins mii de hectare arabile. Ca atare, autorităţile moscovite au sistat exporturile de grâne, pentru asigurarea resurselor necesare consumului intern. Au fost ameninţate capitala şi obiective de interes nuclear. Nivelul de poluare înregistrat în Moscova a fost de 10 ori mai mare decât în mod normal. Dmitri Medvedev a numit situaţia drept „un dezastru natural de felul celor care se întâmplă o dată la 30 sau 40 de ani.” Inundaţiile şi viiturile au afectat mai multe ţări din America şi Europa Centrală, până în Pakistan şi China. Mai multe oraşe din Polonia, Cehia, Lituania şi Germania au fost inundate. Râul Neisse, de la frontiera germano-poloneză a ajuns la peste 7 metri, deşi în mod normal nivelul râului era de 1,7 m. Organizaţia Naţiunilor Unite a evaluat inundaţiile din august, din Pakistan, drept cea mai mare criză umanitară din istoria recentă. Practic au fost afectaţi mai mulţi oameni decât în cazul tsunamiului care a lovit Asia de Sud Est (în decembrie 2004) şi a cutremurelor din Caşmir şi Haiti la un loc. Evenimentul lunii: Elizabeth Comeau, prima persoană născută în SUA prin fertilizare in vitro, a adus pe lume un băieţel.

Septembrie - luna protestelor

Mai mult de un milion de francezi au ieşit în stradă, în data de 7 septembrie, pentru a protesta împotriva proiectului de reformare a sistemului de pensii. CGT, principalul sindicat francez, a pretins că la protest au participat 2,7 milioane de persoane. După câteva zile, preşedintele Nicolas Sarkozy a acceptat concesii de un miliard de euro la reforma sistemului de pensii. Papa Benedict al XVI-lea a început pe 16 septembrie vizita sa istorică în Marea Britanie, unde a întâlnit-o pe regina Elisabeta a II-a. Liderul catolic a fost întâmpinat cu răceală de societatea britanică secularizată, vizita sa fiind întâmpinată cu proteste din partea diverselor organizaţii şi grupări ateiste. Aceştia au cerut ca Papa să fie tras la răspundere pentru abuzurile sexuale comise de preoţi catolici. Suveranul pontif a cerut scuze pentru răul suferit de victimele clericilor catolici. 11 septembrie şi comemorarea a 9 ani de la evenimentele tragice de la World Trade Center au fost marcate, în 2010, de protestele internaţionale vizavi de intenţia pastorului american Terry Jones de a organiza arderea publică a Coranului. Secretarul de Stat al SUA, Hillary Clinton, şi-a exprimat dezaprobarea faţă de această intenţie. Cancelarul Germaniei, Angela Merkel, a catalogat-o ca „scârboasă” şi „greşită”, iar Secretarul General al ONU, Ban Ki-Moon, a declarat că „astfel de acţiuni nu sunt scuzate de nicio religie”. Sub presiunea liderilor religioşi şi politici, biserica lui Jones a renunţat la arderea Coranului. Ziua de 20 septembrie a fost aleasă ca zi de rugăciune în care creştinii, şi nu numai ei, să se roage pentru ateul Christopher Hitchens. Diagnosticat cu cancer la esofag, Hitchens a protestat faţă de iniţiativă: „Vă rog… să nu deranjaţi cerul surd cu cererile voastre zadarnice.” În noiembrie, Hitchens a avut o dezbatere publică, la Toronto, cu fostul premier britanic Tony Blair, despre impactul religiei în societate. Evenimentul lunii: Preşedintele american Barack Obama s-a întâlnit cu premierul israelian Benjamin Netanyahu, cu preşedintele Autorităţii Palestiniene, Mahmoud Abbas, cu regele Iordaniei, Abdullah al II-lea, şi cu preşedintele egiptean, Hosni Mubarak, pentru a discuta despre pacea Orientului Mijlociu. Întâlnirea a avut loc la Casa Albă, în data de 1 septembrie. „S-ar putea ca această oportunitate să nu mai revină curând”, a spus Obama. Omul lunii: Kim Jong-Un, fiul dictatorului nord-coreean Kim Jong Il, a fost pe primele pagini ale ziarelor ca urmare a zvonurilor că va prelua puterea de la tatăl său.

Octombrie - luna premiilor Nobel

Premiile Nobel acordate în octombrie au certificat o schimbare în cursul vieţii pe planetă. Premiul pentru fizică a recunoscut eforturile depuse de doi fizicieni în descoperirea grafenului, primului material bidimensional. Grafenul va revoluţiona tehnica, electronica şi telecomunicaţiile, aşa cum polimerii au făcut-o în secolul trecut. Premiile care au generat controverse au fost însă Nobelul pentru Medicină şi Nobelul pentru Pace. Primul i-a fost acordat lui Robert G. Edwards, părintele fertilizării in vitro, iar gestul Academiei suedeze a generat proteste din partea marilor biserici creştine de la Vatican şi Moscova. Acordarea Premiului Nobel pentru Pace disidentului chinez Liu Xiaobo a născut cele mai multe reacţii. Gestul ţărilor occidentale de sprijin şi de încurajare a lui Liu Xiaobo, arestat şi condamnat pentru subminarea puterii de stat, a fost considerat de China un afront. Autorităţile chineze au exercitat presiuni asupra mai multor ţări pentru ca acestea să boicoteze evenimentul decernării Nobelului pentru Pace. Luna octombrie a debut în Europa cu cel mai mare dezastru ecologic din istoria Ungariei când, în data de 4 octombrie, un rezervor de deşeuri toxice s-a revărsat în râul Marcal şi apoi în Dunăre. S-a vorbit de o cantitate de 1.500 de tone de substanţe chimice. Din perspectiva organizaţiei Green Peace International, tragedia ungară a fost „una dintre primele trei dezastre ecologice din Europa ultimilor 20 sau 30 de ani”. Spre finalul lunii, Indonezia a trecut printr-o perioadă dificilă, fiind lovită în numai 24 de ore de cutremur, tsunami şi erupţie vulcanică. Cutremurul de 7,7 grade s-a produs în 25 octombrie în largul coastelor, a fost urmat de 14 replici şi a dat naştere unui tsunami cu valuri de până la 6 metri înălţime. Atât valurile, cât şi erupţia vulcanică au provocat pierderi de vieţi omeneşti şi pagube materiale uriaşe. Ştirea catalogată ca dramă, miracol şi breaking news, care a ţinut cap de afiş în octombrie a fost eliberarea minerilor dintr-o mină din Chile unde au fost captivi timp de 68 de zile. Salvarea celor 33 de mineri a fost cel mai mediatizat eveniment chilian din ultimele decenii, cu peste 1.000 de jurnalişti prezenţi la faţa locului. Primul miner a fost scos din subteran în data de 13 octombrie şi a fost întâmpinat, alături de familie, de preşedintele chilian Sebastian Pinera. Recordul lunii: În ziua de 22 octombrie Staţia Spaţială Internaţională a marcat un nou record privind numărul de zile locuite în spaţiu: 3.641.

Noiembrie - luna „asiatică”

În noiembrie, Coreea de Sud a devenit primul stat care, deşi nu este membru G8, a organizat un summit al liderilor G20. Între 11 şi 12 noiembrie, Coreea de Sud a avut ocazia să arate că a depăşit crizele economice din anii ’90 și este o putere economică a lumii. Summitul G20 a fost comentat în presa locală drept cel mai semnificativ eveniment care a avut loc, la Seul, de la Jocurile Olimpice din 1988. Activista Aung San Suu Kyi, lideră a opoziţiei din Burma, a fost eliberată în seara zilei de 13 noiembrie din arestul la domiciliu. Laureată a Premiului Nobel pentru Pace, Suu Kyi s-a aflat în arest în ultimii 7 ani. Preşedintele Barack Obama a numit-o „eroină”, iar premierul britanic David Cameron a declarat că Suu Kyi este „o sursă de inspiraţie”. „Libertatea de exprimare este temelia democraţiei”, a spus activista în faţa celor peste 10.000 de persoane care s-au adunat să o asculte. Coreea de Nord a bombardat pe 23 noiembrie insula Yeonpyeong care îi aparţine Coreei de Sud. Incidentul a provocat la nivel internaţional reacţii de condamnare a Coreei de Nord. Doi soldaţi sud-coreeni şi-au pierdut viaţa şi alte 16 persoane au fost rănite. Evenimentul a fost considerat de Secretarul General al ONU, Ban Ki-Moon, „cel mai grav incident de la sfârşitul Războiului Coreean încoace”. Preşedintele Coreei de Sud a declarat că gestul Phenianului este „de neiertat”, iar Casa Albă a criticat atacul şi a reafirmat legăturile strânse dintre Washington şi Seul. Ulterior, armatele americană şi sud-coreeană au efectuat împreună, în zonă, o serie de exerciţii militare. Site-ul Wikileaks a început să publice, în 28 noiembrie, o parte din cele peste 250.000 de documente diplomatice americane, dintre care 100.000 sunt catalogate „confidenţiale” sau „secrete”. Ministrul italian de externe, Franco Frattini, a catalogat publicarea documentelor drept un „11 septembrie al diplomaţiei mondiale”. Cartea lunii: Light of the world: The Pope, the Church and the Signs of the Times conţine o serie de interviuri realizate de Peter Seewald cu Papa Benedict al XVI-lea. Cartea a stârnit dezbateri cu privire la afirmaţiile Papei despre folosirea prezervativelor.

Decembrie - nu aduce anul ce aduce ceasul

Fondatorul Wikileaks, Julian Assange, a fost arestat în data de 7 decembrie, în Anglia, după ce fusese dat în urmărire prin Interpol. Arestul său şi refuzul iniţial al eliberării pe cauţiune au determinat un val de atacuri informatice din partea activiştilor Wikileaks. Acestea au fost îndreptate împotriva tuturor instituţiilor care au ajutat autorităţile în lupta contra Organizaţiei Wikileaks. S-a discutat despre extrădarea lui Assange în Suedia, unde este acuzat de delicte sexuale. Până la sosirea lui Assange, Suedia s-a confruntat cu o altă criză: în data de 11 decembrie a avut loc primul atentat sinucigaş din această ţară. Considerată o zonă sigură, cu precedente teroriste foarte rare şi la câteva decenii în urmă, Suedia a fost, în decembrie, foarte aproape de o tragedie. Bombele plasate în două autoturisme din capitala Stockholm nu au făcut alte victime în afara agresorului. Orientul Mijlociu a trecut printr-o criză incendiară, fără implicarea vreunui terorist. Israelul a suferit, începând cu 5 decembrie, cel mai mare incendiu din istoria sa. Pădurea Carmel, care reprezintă 5% din fondul forestier al ţării, a ars în proporţie de 50%. La stingerea incendiului au participat chiar şi pompieri palestinieni. China şi alte 19 state au refuzat participarea la decernarea Premiului Nobel pentru Pace, acordat disidentului chinez Liu Xiaobo. Alternativ, China a organizat, în data de 9 decembrie, un eveniment de decernare a Premiului Confucius pentru Pace. Noul premiu a fost prezentat ca o versiune răsăriteană a viziunii despre pace, complet diferită de cea occidentală. O altă diferenţă semnificativă de opinie a fost văzută între Iran, puterile occidentale şi ţări arabe. În 6 decembrie, şase state arabe, vecine cu Iranul, au organizat un summit cu privire la dezvoltarea îngrijorătoare a programului nuclear iranian. În aceeaşi zi, a început la Geneva seria de negocieri P5+1, între marile puteri occidentale şi Iran. Cu o zi înainte însă, Iranul anunţase că poate să obţină „prăjitura galbenă” (concentrate de uraniu) din surse proprii, respectiv o mină din interiorul graniţelor ţării. Două evenimente de marcă în lumea medicală poartă semnătura Spitalului Charité din Berlin. S-a confirmat vindecarea de HIV a unui pacient bolnav de leucemie, la 3 ani şi jumătate de la transplantul de măduvă osoasă. Tot aici a avut loc prima naştere filmată complet prin scanerul de rezonanţă magnetică. Omul lunii: Indianul Azim Premji a donat, în premieră pentru India, 2 miliarde de dolari pentru educaţia copiilor din zonele sărace (1 decembrie).

Ianuarie – luna „crizei haitiene”

Anul 2010 a debutat sub auspiciile crizei economice şi financiare. Curând însă, atenţia întregii lumi a fost atrasă de criza umanitară provocată de cutremurul din Haiti. În data de 12 ianuarie, la ora 16:53, statul Haiti a fost lovit de un cutremur cu magnitudinea 7. Zeci de clădiri s-au prăbuşit, inclusiv clădiri oficiale, precum Parlamentul, Palatul prezidenţial sau sediul misiunii ONU. S-au înregistrat peste 200.000 de victime, între cei decedaţi aflându-se şi arhiepiscopul romano-catolic Joseph Serge Miot. Cutremurul din Haiti a fost cel mai puternic care a lovit regiunea în ultimii 200 de ani. În ciuda ajutorului internaţional oferit, Haiti nu s-a putut feri de instalarea unei epidemii de holeră care a depăşit, spre finalul anului 2010, 2.000 de morţi, alte aproximativ 90.000 de persoane fiind infectate.

Sărăcia și condiţiile precare în care trăiesc locuitorii din Haiti, devenite cap de afiş în presa internaţională, au contrastat flagrant cu luxul celei mai înalte clădiri din lume, Burj Khalifa, a cărei inaugurare a avut loc în Dubai, pe 4 ianuarie. Clădirea are 828 de metri şi 160 de etaje, fiind vizibilă de la 95 de kilometri distanţă. Deschiderea oficială a fost făcută de şeicul Mohammad bin Rashed-al-Maktoum, monarhul Dubaiului. În clădire se află moscheea de la cea mai mare altitudine, în lume (la etajul 158).

La nivel politic, începutul anului a adus o premieră în Peru, unde Curtea Supremă a confirmat, în 3 ianuarie, condamnarea fostului preşedinte al Peru, Alberto Fujimori, la 25 de ani de închisoare pentru abuzurile comise împotriva drepturilor omului (în perioada mandatului său, 1990-2000). O altă surpriză a venit din partea Coreei de Nord, care a uimit comunitatea internaţională prin propunerea, din 11 ianuarie, de încheiere a războiului din peninsula coreeană cu un tratat care să înlocuiască armistiţiul din 1953. Din punct de vedere tehnic, cele două Corei se află încă în stare de război. SUA au cerut Coreei de Nord să reia mai întâi negocierile privind programul său nuclear. Din păcate, anul 2010 avea să cunoască mai multe acte de agresiune ale nord-coreenilor împotriva Coreei de Sud.

Prima dintre catastrofele aeriene importante ale anului s-a petrecut în data de 25 ianuarie, când Zborul 409 al companiei Ethiopian Airlines s-a prăbuşit în Marea Mediterană, la 5 minute după decolarea sa de pe Aeroportul Internaţional „Rafic Hariri” din Beirut. Au murit 90 de persoane, între care şi Marla Sanchez Pietton, soţia ambasadorului Franţei în Liban. Indiciile au condus la concluzia că tragedia s-a produs din cauza condiţiilor meteo nefavorabile.

Recordul lunii: Burj Khalifa, 828 de metri, este cea mai înaltă clădire din lume.

Februarie – luna iniţiativelor

Preşedintele american Barack Obama, intrat în al doilea an al mandatului său, a adus în faţa Congresului american două mari provocări. În prima zi a lunii, a prezentat un buget pe 2011 fără precedent, de 3,8 trilioane de dolari. Bugetul a cuprins şi un plan de ajustări fiscale pe 10 ani. Apoi, în data de 22 februarie, Obama a anunţat în detaliu reforma sănătăţii (Health Care Reform Bill), cerând susţinerea politicienilor pentru implementarea programului.

În data de 5 februarie, preşedintele rus Dmitri Medvedev a anunţat că a aprobat două documente: „Doctrina militară a Rusiei” şi „Principiile politicii de stat în domeniul descurajării nucleare până în 2020.” Situaţia a fost tensionată, la început de an, întrucât fostul acord pentru dezarmare START 1, încheiat între Moscova şi Washington, expirase la sfârşitul anului 2009.

Programul nuclear al Iranului a primit un impuls nebănuit în 7 februarie, când preşedintele iranian Mahmoud Ahmadinejad i-a ordonat public şefului programului nuclear al ţării producerea de uraniu îmbogăţit. Gestul a atras imediat atenţia comunităţii internaţionale, iar puterile occidentale au reiterat necesitatea sancţionării Iranului. În acelaşi timp, Iranul a acuzat instituţiile media Vocea Americii şi BBC că sunt organizaţii de spionaj ale americanilor şi englezilor.

Cutremurul din Chile, din data de 27 februarie,  a surprins întreaga lume prin forţa sa. Magnitudinea de 8,8 ar fi fost devastatoare pentru Chile dacă ţara nu ar fi fost pregătită pentru mişcări seismice, în special prin rezistenţa construcţiilor din zona urbană. Au murit doar 750 de persoane, în condiţiile în care 1,5 milioane de oameni din zonele rurale au avut casele distruse. Între timp, cealaltă ţară devastată de cutremurul din ianuarie, Haiti, a cunoscut o profundă criză la nivel social. Organizaţia UNICEF a lansat, în februarie, o linie telefonică pentru semnalarea cazurilor de abandon al copiilor sau de copii care şi-au pierdut părinţii în timpul cutremurului. Au fost semnalate aproape o mie de cazuri, în condiţiile în care linia nu a fost pusă la dispoziţia publicului, ci doar a agenţiilor umanitare.

În teatrul de operaţiuni din Afganistan, acţiunile militare s-au intensificat. Şase mii de soldaţi americani, afgani şi britanici au lansat un atac puternic împotriva oraşului Marja, în data de 12 februarie. Acţiunea a fost considerată drept cea mai puternică ofensivă de la data invadării Afganistanului de către americani, în 2001.

Cifra lunii: 500.000 de persoane au fost vaccinate, în Mexico City, împotriva virusului A/H1N1.

Propunerea lunii: Dominique Strauss-Kahn, şeful FMI, a sugerat pentru prima dată varianta unei alte valute internaţionale, ca alternativă la dolarul american.

Martie – luna confruntărilor

Luna martie a fost marcată pe plan internaţional de confruntări, conflicte și atentate. Satul Dogo Nahauwa, din Nigeria, a fost martorul unor ciocniri sângeroase între musulmani şi creştini. Mai multe grupuri de musulmani au atacat satul în noaptea de 8 martie. Masacrul s-a încheiat cu moartea a 500 de persoane, ucise cu macetele. Două zile mai târziu, în data de 10 martie, mai mulţi insurgenţi înarmaţi au atacat un birou al Organizaţiei Creştine World Vision, în nord-vestul Pakistanului. Cinci persoane, între care două femei, şi-au pierdut viaţa. Biroul organizaţiei a fost atacat pe motiv că ar contribui la subminarea islamului.

Coreea de Sud a înregistrat, în cursul lunii martie, unul dintre cele mai grave incidente din istoria sa navală. În data de 26 martie, nava de război Cheonan s-a scufundat. Au murit 46 dintre cele 104 de persoane care se aflau la bord. Investigaţiile ulterioare, realizate de o echipă internaţională, au arătat că vina pentru scufundarea navei sud-coreene a aparţinut Coreei de Nord, care a lansat un atac cu torpilă.

Moscova a intrat în doliu după ce două atentate sinucigaşe cu bombă, din staţiile de metrou Lubianka şi Park Kulturi, au ucis 39 de persoane şi au omorât alte 64. Atentatele din 29 martie, comise de două femei, au reprezentat primul atac terorist din capitala Rusiei, după 2004. „Îi vom distruge pe toţi până la ultimul”, a declarat după incident preşedintele rus Dmitri Medvedev, referindu-se la cei care au pus la cale atacurile teroriste. Suspectaţi de plănuirea atacurilor au fost separatiştii ceceni care, în 31 martie, au organizat alte două atentate cu bombă în Daghestan.

Convenţia Globală a Ateilor, deschisă în data de 12 martie, la Melbourne, Australia, a avut scopul de a redacta o declaraţie despre efectele negative ale religiei asupra societăţii. Anul 2010, în ansamblu, a fost marcat de controverse între lumea creştină şi atei. După ce un sondaj realizat de Pew Forum on Religion and Public Life a sugerat că ateii cunosc mai multe despre religie decât creştinii, în octombrie, Vaclav Havel, primul preşedinte al Republicii Cehe, a criticat civilizaţia ateistă care „a pierdut legătura cu infinitul şi eternitatea”. În noiembrie, Asociaţia Umanistă Americană a lansat o campanie de 200.000 de dolari pentru denigrarea Bibliei.

Camera Reprezentanţilor din Congresul american a adoptat, în noaptea de 21 spre 22 martie, reforma istorică a sistemului de asigurări de sănătate. A fost o reuşită înregistrată de administraţia Obama după mai multe luni de dezbateri încinse pe marginea acestui subiect. Costurile reformei sistemului de asigurări de sănătate se vor ridica la 940 de miliarde de dolari.

Aprilie – luna morţii

Luna aprilie a marcat istoric mersul lumii prin câteva evenimente cu totul neaşteptate şi tragice, catastrofe naturale şi defecţiuni tehnice sau erori umane. Preşedintele Poloniei Lech Kaczynski a murit în urma unui accident aviatic, în Rusia. Prăbuşirea avionului prezidenţial, în data de 10 aprilie, a adus moartea unei întregi suite de personalităţi de elită poloneze; alături de preşedinte şi soţia sa au murit alte 94 de persoane, majoritatea oficiali ai guvernului polonez. Polonia a decretat o săptămână de doliu naţional.

La doar 3 zile distanţă, în timp ce presa internaţională publica diverse presupoziţii cu privire la cauzele tragediei aeriene din Rusia (defecţiune tehnică, eroare umană), China a fost zguduită de un cutremur cu magnitudinea de 6,9, care a provocat moartea a cel puţin 2.000 de persoane şi rănirea altor 10.000.

O altă catastrofă naturală a paralizat nu doar Europa, ci întreaga lume. La o zi după cutremurul din China, în data de 14 aprilie, a erupt vulcanul Eyjafjallajökull din Islanda. Norii de fum şi de cenuşă vulcanică au acoperit cerul ţărilor europene. Întregul trafic aerian din Europa a fost dat peste cap şi, odată cu el, mii de curse internaţionale de pe toate continentele. Situaţia de criză inedită s-a prelungit mai multe zile, iar pagubele, la nivel global, au fost evaluate la 5 miliarde de dolari.

Data de 20 aprilie a adus pe continentul american o catastrofă şi o tragedie de mare amploare. În urma unei explozii pe platforma petrolieră The Deepwater Horizon, din Golful Mexic, structura acesteia s-a prăbuşit. Scurgerea de ţiţei care a urmat, de aproape 60.000 de barili pe zi, a declanşat cea mai mare criză ecologică din istoria SUA şi a ţinut capul de afiş al marilor publicaţii timp de mai multe luni.

Luna aprilie a înregistrat şi aspecte pozitive. Preşedinţii SUA şi Rusiei au semnat, în data de 8 aprilie, tratatul pentru reducerea arsenalului nuclear. Pentru cele două superputeri, documentul START II a însemnat o reducere cu 75% a arsenalului nuclear faţă de START I, precedentul tratat, din 1991. Totodată, Barack Obama şi Dmitri Medvedev şi-au luat angajamentul să colaboreze împotriva programului nuclear al Iranului.

În China, miliardarul chinez octogenar Yu Pengnian şi-a donat toată averea săracilor, adică nu mai puţin de 1,2 miliarde de dolari.

Gestul lunii: Noel Pumarejo a şocat un tribunal din Manhattan (New York, SUA), când i-a oferit o Biblie celui care i-a omorât soţia.

Mai – luna celor 3 „C”: crize, catastrofe, conflicte

Grecia a ţinut capul de afiş al lunii din cauza riscului de faliment. În data de 2 mai, FMI şi statele zonei euro au hotărât să le acorde elenilor 110 miliarde de euro, un sprijin fără precedent în istoria UE. „Evitarea falimentului este o chestiune de importanţă naţională”, a declarat premierul grec George Papandreou. Situaţia Greciei a avertizat că şi alte state europene ar putea să îi împărtăşească soarta. Printre ţările vizate se numărau Irlanda, Italia, Spania şi Portugalia, considerate economiile vulnerabile ale Europei.

Criza economică europeană a fost acompaniată de eforturile internaţionale de a opri programul nuclear al Iranului. SUA au căzut de acord cu Rusia, China şi alte puteri ale lumii, în data de 18 mai, să îi impună Iranului un al patrulea set de sancţiuni, în încercarea de a opri autorităţile de la Teheran să continue programul nuclear. S-a decis ca navele şi aeronavele care intră sau ies din Iran să fie verificate pentru a nu transporta materiale interzise.

Luna mai a înregistrat alte două catastrofe aviatice, soldate cu sute de morţi. Zborul 771 al Afriqiyah Airways s-a prăbuşit pe aeroportul din Tripoli, Libia, în 12 mai. Au murit 103 dintre cele 104 persoane aflate la bord. Apoi, în data de 22 mai, Zborul 812 al Air India Express s-a prăbuşit pe Aeroportul Internaţional Mangalore. Şi-au pierdut viaţa 158 de persoane.

Cercetătorii americani au anunţat, în 20 mai, crearea primei celule vii cu genom sintetic. Oamenii de ştiinţă s-au arătat încrezători că această descoperire va avea un impact extraordinar pentru crearea de noi combustibili, pentru metodele de epurare a apei sau pentru producţia mai rapidă a vaccinurilor. Preşedintele Barack Obama a solicitat Comisiei pentru Studiul Problemelor Bioetice să evalueze beneficiile, dar şi potenţialele riscuri ale acestei descoperiri.

Creștinii din 200 de ţări ale lumii s-au reunit în rugăciune, în data de 23 mai, cu ocazia celei de-a zecea sărbătoriri a Zilei Mondiale a Rugăciunii, pentru iertarea păcatelor şi pentru vindecarea naţiunilor. Peisajul religios al lunii a fost colorat de lansarea documentarului Saving Africa’s Children (26 mai), produs de HBO, un film despre uciderea copiilor în Nigeria, sub acuzaţia de vrăjitorie, dar şi de a doua înhumare a lui Copernic (22 mai), în semn de reabilitare a astronomului polonez de către Vatican.

Luna s-a încheiat într-un spectru sângeros. În data de 31 mai, liderul Al Qaeda, Mustafa Abu al-Yazid, a fost ucis în urma unui atac aerian american. Conform serviciilor secrete americane, Abu al-Yazid ocupa locul 3 în ierarhia grupării teroriste Al Qaeda, după Osama bin Laden şi Ayman al-Zawahri. În aceeaşi zi, un comando israelian a ucis 9 activişti turci care voiau să ducă ajutoare umanitare în Gaza. Evenimentul a declanşat tensiuni puternice între autorităţile israeliene şi cele turce.

Recordul lunii: Lucrarea Nude, Green Leaves and Bust a lui Pablo Picasso (din 1932) s-a vândut pentru preţul record de 106,5 milioane de dolari (5 mai).

Iunie – luna legilor controversate

Iunie a fost luna în care mai multe ţări au legalizat practici controversate. Prima căsătorie legală între parteneri homosexuali din Portugalia a avut loc în data de 7 iunie, după ce, la începutul lunii, căsătoria între persoane de acelaşi sex a fost legalizată în această ţară catolică. Schimbarea legislativă a fost urmată şi de prima paradă gay din Portugalia.

În data de 11 iunie, Islanda a călcat pe urmele Portugaliei şi a legalizat căsătoriile între homosexuali. Prim-ministrul ţării, Johanna Sigurdardottir, a fost prima persoană din Islanda care şi-a oficializat relaţia cu partenera ei lesbiană, chiar în ziua în care legea a intrat în vigoare. Ea a devenit şi primul oficial guvernamental din lume care şi-a recunoscut public, prin căsătorie, statutul de gay.

Polonia a adoptat, în data de 8 iunie, legea care permite castrarea chimică a pedofililor sau violatorilor. La finalul lunii, în Germania a fost legalizată eutanasia, ca o aliniere la practica oficială a altor ţări europene precum Elveţia sau Belgia. Decizia a venit ca urmare a unui caz foarte controversat, avocatul Wolfgang Putz fiind acuzat că şi-a sfătuit clienta să o deconecteze pe mama sa de la aparatele care o ţineau în viaţă.

Departe de problemele morale ale Europei, luna iunie a debutat în Kîrgîstan sub auspiciile unei stări de criză fără precedent în ultimele decenii. Confruntările sângeroase şi războiul civil între kîrgîzi şi uzbeci au dus la moartea violentă a 2.000 de oameni. În primele două oraşe ca mărime ale ţării a fost decretată starea de urgenţă. Conform ONU, peste un sfert de milion de persoane au fost obligate să se refugieze.

Luna iunie a adus inundaţii devastatoare în Europa şi America de Sud. Europa a fost sub ape, în timp ce, în Brazilia, în 75 de localităţi a fost decretată stare de urgenţă. Pe continentul european, intemperiile s-au manifestat din Spania până în Bosnia, Franţa şi Polonia. În Slovacia, inundaţiile înregistrate au fost, conform premierului, „cele mai grave din ultima mie de ani”.

În plan politic, Consiliul de Securitate al ONU s-a confruntat încă o dată cu Republica Islamică Iran. ONU a adoptat un nou set de sancţiuni împotriva Iranului, în data de 9 iunie, cu scopul de a determina Iranul să înceteze producerea de combustibil nuclear. Dacă în ocaziile anterioare, Rusia a avut o poziţie diferită faţă de puterile occidentale, de data aceasta  a semnat setul de decizii. Pentru acest gest de sancţionare fără precedent a Iranului, preşedintele iranian Mahmoud Ahmadinejad a acuzat în premieră Rusia de „cedare la presiunile SUA”.

Recordul lunii: Anul 2010 a cunoscut cea mai caldă lună iunie din istoria înregistrată, temperatura medie la suprafaţa Globului fiind de 16,2 grade Celsius.

Iulie – luna inundaţiilor și a controverselor etice

Luna iulie a fost marcată de inundaţiile catastrofale din China, cele mai devastatoare din ultimul deceniu. Peste 700 de persoane şi-au pierdut viaţa şi sute de mii de chinezi au rămas pe drumuri după ce casele lor au fost luate de viitură. Sfârşitul lunii iulie a adus un bilanţ tragic şi în Pakistan, unde inundaţiile şi alunecările de teren provocate de precipitaţiile abundente s-au soldat cu peste 1.500 de morţi, alte milioane de persoane fiind afectate.

Un milion de persoane au defilat pe străzile Londrei, cu ocazia unei parade a homosexualilor, în data de 3 iulie. Evenimentul a marcat 40 de ani de la înfiinţarea grupului Gay Liberation Front, care a organizat prima paradă Gay Pride. În aceeaşi zi, susţinători ai drepturilor homosexualilor au organizat evenimente similare în Viena, Madrid şi Roma. După două zile, pe 5 iulie, Spania a legalizat avorturile, care fuseseră permise anterior numai în anumite circumstanţe. Noua lege le dă posibilitatea femeilor cu vârste de la 16 ani în sus să întrerupă sarcina până în a 14-a săptămână inclusiv. Biserica Romano-Catolică a reacţionat vehement. Două săptămâni mai târziu a avut loc prima ediţie Europride din Europa de Est, care a reunit câteva mii de susţinători ai minorităţii gay în capitala Poloniei, pe 18 iulie.

Paul Allen, co-fondator al Microsoft, a anunţat, pe 15 iulie, că îşi va dona cea mai mare parte a averii pentru acţiuni caritabile. Allen ocupă locul 37 în topul Forbes al celor mai bogaţi oameni ai lumii, cu o avere estimată la 13,5 miliarde dolari. Tot în vara lui 2010, ateul Robert W. Wilson a donat 5,6 milioane de dolari arhidiocezei romano-catolice din New York. Campania iniţiată de Bill Gates şi Warren Buffett a adunat 57 de miliardari care au promis public să îşi doneze cel puţin jumătate din averile lor pentru cauze caritabile sau cercetare.

Site-ul WikiLeaks a publicat în data de 25 iulie 92.000 de rapoarte interne despre implicarea SUA în războiul din Afganistan. Documentele au scos la lumină detalii despre civilii deveniţi victime colaterale ale conflictului militar din Afganistan. Documentele au fost oferite publicaţiilor The Guardian, The New York Times şi Der Spiegel.

Finlanda a devenit, în data de 1 iulie, prima ţară din lume care le garantează cetăţenilor săi accesul la internet de mare viteză. În aceeaşi zi, Fondul Monetar Internaţional şi Banca Mondială au aprobat reducerea cu peste 80% a datoriei Republicii Democrate Congo. Statul african a fost absolvit astfel de plata a 12,3 miliarde de dolari.

Gestul lunii: Autorităţile guvernamentale din Cuba au decis să elibereze 52 de deţinuţi politici (7 iulie).

August – luna premierelor

Cel mai semnificativ eveniment al lunii august a avut loc la finalul acesteia. În data de 31 august, misiunea combatantă americană în Irak a luat sfârşit. Operaţiunea „Eliberarea Irakului” fusese iniţiativa administraţiei Bush, ca parte din războiul împotriva terorismului. În campania electorală din 2008, Barack Obama a promis că va pune capăt războiului. Un număr de 90.000 de militari americani s-au retras din Irak; alţi 50-65.000 au rămas pentru ca să protejeze bazele militare şi să asigure procesul de predare a acestora forţelor irakiene. „Este timpul să întoarcem pagina”, a spus Barack Obama, punând capăt celor 7 ani de război.

O altă pagină a istoriei a fost întoarsă de Organizaţia Mondială a Sănătăţii. În 10 august, OMS a declarat că pandemia declanşată de virusul H1N1 s-a încheiat. S-a trecut într-o fază nouă, de postpandemie, cu posibilitatea ca, sporadic şi izolat, epidemia să reapară. Pandemia de gripă porcină a fost anunţată oficial în data de 11 iunie 2009, şi a lăsat în urmă 18.500 de decese. În statisticile oficiale aceasta a fost prima pandemie a secolului al XXI-lea.

Două tipuri de dezastru natural au avut loc în august. Rusia a înregistrat cel mai teribil val de căldură cu care a fost confruntată în ultimii 130 de ani. Incendiile care au urmat au avut o amploare nemaivăzută în ultimii 40 de ani. De la 50 de focare, s-a ajuns în final la peste 800 de incendii individuale. Focul a cuprins mii de hectare arabile. Ca atare, autorităţile moscovite au sistat exporturile de grâne, pentru asigurarea resurselor necesare consumului intern. Au fost ameninţate capitala şi obiective de interes nuclear. Nivelul de poluare înregistrat în Moscova a fost de 10 ori mai mare decât în mod normal. Dmitri Medvedev a numit situaţia drept „un dezastru natural de felul celor care se întâmplă o dată la 30 sau 40 de ani.”

Inundaţiile şi viiturile au afectat mai multe ţări din America şi Europa Centrală, până în Pakistan şi China. Mai multe oraşe din Polonia, Cehia, Lituania şi Germania au fost inundate. Râul Neisse, de la frontiera germano-poloneză a ajuns la peste 7 metri, deşi în mod normal nivelul râului era de 1,7 m. Organizaţia Naţiunilor Unite a evaluat inundaţiile din august, din Pakistan, drept cea mai mare criză umanitară din istoria recentă. Practic au fost afectaţi mai mulţi oameni decât în cazul tsunamiului care a lovit Asia de Sud Est (în decembrie 2004) şi a cutremurelor din Caşmir şi Haiti la un loc.

Evenimentul lunii: Elizabeth Comeau, prima persoană născută în SUA prin fertilizare in vitro, a adus pe lume un băieţel.

Septembrie – luna protestelor

Mai mult de un milion de francezi au ieşit în stradă, în data de 7 septembrie, pentru a protesta împotriva proiectului de reformare a sistemului de pensii. CGT, principalul sindicat francez, a pretins că la protest au participat 2,7 milioane de persoane. După câteva zile, preşedintele Nicolas Sarkozy a acceptat concesii de un miliard de euro la reforma sistemului de pensii.

Papa Benedict al XVI-lea a început pe 16 septembrie vizita sa istorică în Marea Britanie, unde a întâlnit-o pe regina Elisabeta a II-a. Liderul catolic a fost întâmpinat cu răceală de societatea britanică secularizată, vizita sa fiind întâmpinată cu proteste din partea diverselor organizaţii şi grupări ateiste. Aceştia au cerut ca Papa să fie tras la răspundere pentru abuzurile sexuale comise de preoţi catolici. Suveranul pontif a cerut scuze pentru răul suferit de victimele clericilor catolici.

11 septembrie şi comemorarea a 9 ani de la evenimentele tragice de la World Trade Center au fost marcate, în 2010, de protestele internaţionale vizavi de intenţia pastorului american Terry Jones de a organiza arderea publică a Coranului. Secretarul de Stat al SUA, Hillary Clinton, şi-a exprimat dezaprobarea faţă de această intenţie. Cancelarul Germaniei, Angela Merkel, a catalogat-o ca „scârboasă” şi „greşită”, iar Secretarul General al ONU, Ban Ki-Moon, a declarat că „astfel de acţiuni nu sunt scuzate de nicio religie”. Sub presiunea liderilor religioşi şi politici, biserica lui Jones a renunţat la arderea Coranului.

Ziua de 20 septembrie a fost aleasă ca zi de rugăciune în care creştinii, şi nu numai ei, să se roage pentru ateul Christopher Hitchens. Diagnosticat cu cancer la esofag, Hitchens a protestat faţă de iniţiativă: „Vă rog… să nu deranjaţi cerul surd cu cererile voastre zadarnice.” În noiembrie, Hitchens a avut o dezbatere publică, la Toronto, cu fostul premier britanic Tony Blair, despre impactul religiei în societate.

Evenimentul lunii: Preşedintele american Barack Obama s-a întâlnit cu premierul israelian Benjamin Netanyahu, cu preşedintele Autorităţii Palestiniene, Mahmoud Abbas, cu regele Iordaniei, Abdullah al II-lea, şi cu preşedintele egiptean, Hosni Mubarak, pentru a discuta despre pacea Orientului Mijlociu. Întâlnirea a avut loc la Casa Albă, în data de 1 septembrie. „S-ar putea ca această oportunitate să nu mai revină curând”, a spus Obama.

Omul lunii: Kim Jong-Un, fiul dictatorului nord-coreean Kim Jong Il, a fost pe primele pagini ale ziarelor ca urmare a zvonurilor că va prelua puterea de la tatăl său.

Octombrie – luna premiilor Nobel

Premiile Nobel acordate în octombrie au certificat o schimbare în cursul vieţii pe planetă. Premiul pentru fizică a recunoscut eforturile depuse de doi fizicieni în descoperirea grafenului, primului material bidimensional. Grafenul va revoluţiona tehnica, electronica şi telecomunicaţiile, aşa cum polimerii au făcut-o în secolul trecut.

Premiile care au generat controverse au fost însă Nobelul pentru Medicină şi Nobelul pentru Pace. Primul i-a fost acordat lui Robert G. Edwards, părintele fertilizării in vitro, iar gestul Academiei suedeze a generat proteste din partea marilor biserici creştine de la Vatican şi Moscova. Acordarea Premiului Nobel pentru Pace disidentului chinez Liu Xiaobo a născut cele mai multe reacţii. Gestul ţărilor occidentale de sprijin şi de încurajare a lui Liu Xiaobo, arestat şi condamnat pentru subminarea puterii de stat, a fost considerat de China un afront. Autorităţile chineze au exercitat presiuni asupra mai multor ţări pentru ca acestea să boicoteze evenimentul decernării Nobelului pentru Pace.

Luna octombrie a debut în Europa cu cel mai mare dezastru ecologic din istoria Ungariei când, în data de 4 octombrie, un rezervor de deşeuri toxice s-a revărsat în râul Marcal şi apoi în Dunăre. S-a vorbit de o cantitate de 1.500 de tone de substanţe chimice. Din perspectiva organizaţiei Green Peace International, tragedia ungară a fost „una dintre primele trei dezastre ecologice din Europa ultimilor 20 sau 30 de ani”.

Spre finalul lunii, Indonezia a trecut printr-o perioadă dificilă, fiind lovită în numai 24 de ore de cutremur, tsunami şi erupţie vulcanică. Cutremurul de 7,7 grade s-a produs în 25 octombrie în largul coastelor, a fost urmat de 14 replici şi a dat naştere unui tsunami cu valuri de până la 6 metri înălţime. Atât valurile, cât şi erupţia vulcanică au provocat pierderi de vieţi omeneşti şi pagube materiale uriaşe.

Ştirea catalogată ca dramă, miracol şi breaking news, care a ţinut cap de afiş în octombrie a fost eliberarea minerilor dintr-o mină din Chile unde au fost captivi timp de 68 de zile. Salvarea celor 33 de mineri a fost cel mai mediatizat eveniment chilian din ultimele decenii, cu peste 1.000 de jurnalişti prezenţi la faţa locului. Primul miner a fost scos din subteran în data de 13 octombrie şi a fost întâmpinat, alături de familie, de preşedintele chilian Sebastian Pinera.

Recordul lunii: În ziua de 22 octombrie Staţia Spaţială Internaţională a marcat un nou record privind numărul de zile locuite în spaţiu: 3.641.

Noiembrie – luna „asiatică”

În noiembrie, Coreea de Sud a devenit primul stat care, deşi nu este membru G8, a organizat un summit al liderilor G20. Între 11 şi 12 noiembrie, Coreea de Sud a avut ocazia să arate că a depăşit crizele economice din anii ’90 și este o putere economică a lumii. Summitul G20 a fost comentat în presa locală drept cel mai semnificativ eveniment care a avut loc, la Seul, de la Jocurile Olimpice din 1988.

Activista Aung San Suu Kyi, lideră a opoziţiei din Burma, a fost eliberată în seara zilei de 13 noiembrie din arestul la domiciliu. Laureată a Premiului Nobel pentru Pace, Suu Kyi s-a aflat în arest în ultimii 7 ani. Preşedintele Barack Obama a numit-o „eroină”, iar premierul britanic David Cameron a declarat că Suu Kyi este „o sursă de inspiraţie”. „Libertatea de exprimare este temelia democraţiei”, a spus activista în faţa celor peste 10.000 de persoane care s-au adunat să o asculte.

Coreea de Nord a bombardat pe 23 noiembrie insula Yeonpyeong care îi aparţine Coreei de Sud. Incidentul a provocat la nivel internaţional reacţii de condamnare a Coreei de Nord. Doi soldaţi sud-coreeni şi-au pierdut viaţa şi alte 16 persoane au fost rănite. Evenimentul a fost considerat de Secretarul General al ONU, Ban Ki-Moon, „cel mai grav incident de la sfârşitul Războiului Coreean încoace”. Preşedintele Coreei de Sud a declarat că gestul Phenianului este „de neiertat”, iar Casa Albă a criticat atacul şi a reafirmat legăturile strânse dintre Washington şi Seul. Ulterior, armatele americană şi sud-coreeană au efectuat împreună, în zonă, o serie de exerciţii militare.

Site-ul Wikileaks a început să publice, în 28 noiembrie, o parte din cele peste 250.000 de documente diplomatice americane, dintre care 100.000 sunt catalogate „confidenţiale” sau „secrete”. Ministrul italian de externe, Franco Frattini, a catalogat publicarea documentelor drept un „11 septembrie al diplomaţiei mondiale”.

Cartea lunii: Light of the world: The Pope, the Church and the Signs of the Times conţine o serie de interviuri realizate de Peter Seewald cu Papa Benedict al XVI-lea. Cartea a stârnit dezbateri cu privire la afirmaţiile Papei despre folosirea prezervativelor.

Decembrie – nu aduce anul ce aduce ceasul

Fondatorul Wikileaks, Julian Assange, a fost arestat în data de 7 decembrie, în Anglia, după ce fusese dat în urmărire prin Interpol. Arestul său şi refuzul iniţial al eliberării pe cauţiune au determinat un val de atacuri informatice din partea activiştilor Wikileaks. Acestea au fost îndreptate împotriva tuturor instituţiilor care au ajutat autorităţile în lupta contra Organizaţiei Wikileaks. S-a discutat despre extrădarea lui Assange în Suedia, unde este acuzat de delicte sexuale.

Până la sosirea lui Assange, Suedia s-a confruntat cu o altă criză: în data de 11 decembrie a avut loc primul atentat sinucigaş din această ţară. Considerată o zonă sigură, cu precedente teroriste foarte rare şi la câteva decenii în urmă, Suedia a fost, în decembrie, foarte aproape de o tragedie. Bombele plasate în două autoturisme din capitala Stockholm nu au făcut alte victime în afara agresorului.

Orientul Mijlociu a trecut printr-o criză incendiară, fără implicarea vreunui terorist. Israelul a suferit, începând cu 5 decembrie, cel mai mare incendiu din istoria sa. Pădurea Carmel, care reprezintă 5% din fondul forestier al ţării, a ars în proporţie de 50%. La stingerea incendiului au participat chiar şi pompieri palestinieni.

China şi alte 19 state au refuzat participarea la decernarea Premiului Nobel pentru Pace, acordat disidentului chinez Liu Xiaobo. Alternativ, China a organizat, în data de 9 decembrie, un eveniment de decernare a Premiului Confucius pentru Pace. Noul premiu a fost prezentat ca o versiune răsăriteană a viziunii despre pace, complet diferită de cea occidentală.

O altă diferenţă semnificativă de opinie a fost văzută între Iran, puterile occidentale şi ţări arabe. În 6 decembrie, şase state arabe, vecine cu Iranul, au organizat un summit cu privire la dezvoltarea îngrijorătoare a programului nuclear iranian. În aceeaşi zi, a început la Geneva seria de negocieri P5+1, între marile puteri occidentale şi Iran. Cu o zi înainte însă, Iranul anunţase că poate să obţină „prăjitura galbenă” (concentrate de uraniu) din surse proprii, respectiv o mină din interiorul graniţelor ţării.

Două evenimente de marcă în lumea medicală poartă semnătura Spitalului Charité din Berlin. S-a confirmat vindecarea de HIV a unui pacient bolnav de leucemie, la 3 ani şi jumătate de la transplantul de măduvă osoasă. Tot aici a avut loc prima naştere filmată complet prin scanerul de rezonanţă magnetică.

Omul lunii: Indianul Azim Premji a donat, în premieră pentru India, 2 miliarde de dolari pentru educaţia copiilor din zonele sărace (1 decembrie).