Surpriza de la Premiul Nobel pentru Pace

802

Astăzi s-a decernat Premiul Nobel pentru Pace și am avut o mare surpriză, și anume că nu a câștigat papa Francisc. În schimb, premiul de 1 milion de dolari va fi împărţit de Malala Yousafzai, din Pakistan, și Kailash Satyarthi, din India, pentru activitatea în beneficiul copiilor defavorizaţi.

Pe Malala o cunoaștem foarte bine. Pe când avea 15 ani, a fost împușcată de talibani în cap, dar a fost transportată în Anglia, unde a primit tratament medical și, în final, s-a vindecat. Ea a devenit o ţintă a talibanilor după ce a trimis o scrisoare către BBC în care povestea ce înseamnă viaţa sub conducerea talibană, subliniind tentativele lor de a le interzice fetelor să meargă la școală.

După incident, propulsată de mass-media internaţională, Malala a devenit un purtător de cuvânt la nivel internaţional și un simbol al luptei continue împotriva islamismului extremist. La 17 ani, Malala a devenit cel mai tânăr laureat al Premiului Nobel și primul care s-a născut în Pakistan.

Iată declaraţia comitetului norvegian al Premiului Nobel pentru Pace: „În ciuda vârstei, Malala Yousafzai deja luptă de câţiva ani pentru dreptul fetelor la educaţie și a arătat prin exemplu personal că și alţi tineri pot contribui la îmbunătăţirea propriilor condiţii. Iar asta a făcut-o în cele mai periculoase circumstanţe.”

Să nu uităm cine e Malala

Tânăra pakistaneză a fost propusă și anul trecut pentru Premiul Nobel, dar a fost considerată prea mică și lipsită de experienţa luptei pentru o cauză demnă de acest premiu.

Malala a fost luată dintr-un colţ de lume și aruncată în lumina reflectoarelor, exact la fel ca un star de cinema, încurajată de public și reporteri să facă băi de mulţime. A devenit un star pentru Vest, deși ea a rămas aceeași fată umilă, serioasă, matură și concentrată pe misiunea ei.

În copilăria lor, vesticii au preluat-o ca pe o păpușă bună de pus pe un piedestal și de admirat. Pentru exemplificare, se poate vedea interviul pentru emisiunea „Daily Show”, când gazda Jon Stewart i-a spus că ar vrea să o adopte, în timp ce Malala a vorbit public despre sprijinul pe care îl primește de la tatăl ei, un adevărat activist împotriva talibanilor. Slate are dreptate când spune că o fată care are curajul ca, atunci când este invitată la Casa Albă, să îi spună președintelui american că administraţia sa alimentează terorismul nu o să se lase să fie redusă la un fel de caricatură.

Cine e  Satyarthi?

Kailash Satyarthi, pe de altă parte, nu este o figură cunoscută la nivel internaţional. Indianul de 60 de ani este lăudat pentru salvarea a zeci de mii de tineri din sclavie și muncă forţată. El a fondat Mișcarea Salvaţi Copiii!, în 1980, și a acţionat pentru protejarea drepturilor a 80.000 de copii.

Comitetul Nobel l-a apreciat pentru „continuarea tradiţiei lui Mahatma Gandhi, conducând diverse proteste și demonstraţii pașnice, concentrate pe exploatarea copiilor pentru foloase financiare. Și a contribuit, de asemenea, la desfăşurarea a importante convenţii internaţionale pentru drepturile copiilor”, citează The Guardian.

Satyarthi le-a dedicat premiul copiilor pe care îi apără, mulţumind totodată tuturor concetăţenilor care l-au sprijinit în activitatea sa din ultimii 30 de ani. „O mare parte din merit este a indienilor care continuă să lupte să ţină democraţia vie, iar eu să pot să lupt mai departe”, a declarat Satyarthi.

Care e surpriza?

Anul acesta a fost un număr record de candidaţi la Premiul pentru Pace, 278 de nume, printre care informatorii Edward Snowden și Chelsea Manning, președintele Vladimir Putin și papa Francisc. Este o surpriză că premiul nu a ajuns la un nume sonor, cum este papa Francisc, care a atras de partea lui publicul internaţional și care practică o religie miloasă, ce caută să împace lumea cu biserica.

Poate cel mai normal ar fi să nu ne mirăm de alegerea din acest an, dar, din păcate, în ultimii ani am fost obișnuiţi cu surprize politice, al căror sens nu l-am deslușit nici până în ziua de azi. Ne aducem aminte de Yasser Arafat, Barack Obama, Uniunea Europeană și Organizaţia pentru Interzicerea Armelor Chimice, care a câștigat chiar anul trecut. La momentul respectiv, rolul organizaţiei în distrugerea arsenalului chimic din Siria părea să ofere o șansă de găsire a unui răspuns diplomatic la război. Astăzi, la un an după, situaţia din Siria este semnificativ mai rea.

Anul acesta pare a fi unul excepţional de prost pentru un premiu de această natură, având în vedere violenţa și instabilitatea de pe glob, în faţa cărora guvernele și instituţiile internaţionale par cel puţin ineficiente. Are sens ca, cel puţin de această dată, premiul să meargă la persoane particulare. Cu toate acestea, comitetul continuă să facă politică, împărţind premiul între două ţări rivale. „Este un lucru important ca un hindus și un musulman, un indian și un pakistanez, să se alăture în lupta comună pentru educaţie și împotriva extremismului”, a mai declarat comitetul Nobel.

Eliza Vlădescu
După absolvirea Facultății de Comunicare și PR din cadrul SNSPA, Eliza Vlădescu a dat televiziunea pentru presa scrisă și de mai bine de 6 ani nu s-a uitat înapoi. Eliza face parte din echipa permanentă de redactori a revistei Semnele timpului.