Gruparea teroristă ETA cere iertare pentru deceniile de violenţă

189

Membrii grupării ETA admit faptul că poartă o „răspundere directă” pentru vărsările de sânge provocate în numele separatismului basc. Astfel, gruparea teroristă, care se pregătește de dizolvare în câteva săptămâni, își cere iertare pentru cele 800 de crime comise pe parcursul deceniilor de luptă armată.

„Știm că am provocat o mulţime de suferinţe în această perioadă de luptă armată, daune care nu vor putea fi niciodată reparate. Dorim să prezentăm scuze, în memoria celor uciși sau răniţi de ETA, tuturor celor afectaţi de conflict. Ne pare sincer rău”, se arată în declaraţia grupării basce.

Prin intermendiul declaraţiei, membrii au recunoscut, de asemenea, că „greșelile sau deciziile greșite” ale grupării au dus la pierderea de vieţi inocente.

Vorbind în numele Grupului Internaţional de Contact, care a supravegheat procesul de dezarmare, Agus Hernan a declarat pentru ziarul El Pais că ETA va fi „definitiv, clar și concludent” dizolvată cel mai târziu la jumătatea lunii iunie.

Cu toate acestea, teroriștii ETA, în încercarea de a motiva recurgerea la violenţă, au adus în discuţie vechi mesaje ideologice legate de „suferinţele poporului basc” sau de bombardarea orașului Guernica în timpul Războiului Civil Spaniol din anii 1936–1939, conflict care a creat diviziuni profunde în interiorul naţiunii și a lăsat în ruine o ţară întreagă.

ETA, un acronim tradus ca „Patria Bască și Libertatea”, a fost fondată în timpul dictaturii lui Francisco Franco, ca organizaţie culturală în 1959, dar a devenit una dintre cele mai violente și durabile grupări teroriste din Europa. Regiunea bască a suferit o represiune brutală sub dictatura Franco, iar obiectivul grupării a fost stabilirea unui stat basc independent în nordul Spaniei și sudul Franţei. În 2011, gruparea a renunţat la lupta armată, după 43 de ani de violenţe.

„Nimeni nu poate schimba trecutul, dar unul dintre cele mai dăunătoare lucruri pe care le-am putea face acum ar fi să încercăm să distorsionăm sau să ascundem anumite episoade. Să recunoaștem cu toţii responsabilităţile noastre și daunele făcute. Chiar dacă nu avem același punct de vedere sau aceleași sentimente, trebuie să recunoaștem cu toţii respectul faţă de suferinţa trăită de ceilalţi”, au concluzionat reprezentanţii ETA într-o declaraţie publică.

„Este un pas necesar pentru acceptarea adevărului într-un mod constructiv, pentru închiderea rănilor și pentru a ne asigura că această suferinţă nu se va întâmpla din nou”, se mai afirmă în declaraţie. ETA și-a exprimat, de asemenea, speranţa că vor avea loc negocieri asupra viitorului regiunii, adăugând că „o soluţie democratică la conflictul politic ar putea aduce pace și va aduce libertatea Ţării Bascilor”.

Reprezentanţi ai guvernului spaniol au subliniat că scuzele au fost îndelung așteptate și au salutat declaraţia grupării. „ETA a fost învinsă de armele democraţiei și de puterea statului de drept. (…) Este bine că grupul terorist le cere scuze victimelor, deoarece acestea, amintirile și demnitatea lor, au fost esenţiale pentru înfrângerea ETA.”

Și liderii Bisericii Catolice spaniole au salutat declaraţia grupării separatiste. „Îi mulţumim lui Dumnezeu că acest teribil coșmar al sângelui și al groazei se termină – și ar trebui să ne felicităm pentru această victorie a democraţiei poporului spaniol”, a declarat părintele Jose Maria Gil Tamayo, purtătorul de cuvânt al Conferinţei Episcopale din Madrid.

„Nicio idee nu poate justifica terorismul, care este întotdeauna pervers în origine și esenţă, și nimeni nu poate justifica moartea nevinovaţilor, care în acest caz sunt destul de mulţi”, a mai adăugat el într-o conferinţă de presă. Preotul a mai atras atenţia că o reconciliere eficientă ar necesita „o muncă dificilă, costisitoare, prelungită și pretenţioasă”, deoarece suferinţa nu se „încheie cu o declaraţie”.

Între timp, episcopii catolici din Ţara Bascilor și Navarra au declarat că speră că pacea se va „înrădăcina pentru totdeauna” și au promis solidaritate cu victimele violenţei, după ce anterior episcopii spanioli au ameninţat că îi excomunică pe membrii ETA.

Între anii 1968 și 2010, membrii grupării au ucis 829 de persoane în bombardamente și împușcături, aproape jumătate dintre aceștia fiind civili. De asemenea, a vizat forţele de securitate de stat și, în 1973, l-au asasinat pe premierul spaniol Luis Carrero Blanco.

Atrocităţile comise împotriva civililor au provocat reacţii virulente ale societăţii civile. Bombardarea unui supermarket din Barcelona, în 1987, în care au fost ucise 21 de persoane, a provocat o reacţie puternică, în timp ce uciderea unui tânăr politician local, Miguel Ángel Blanco, a scos 6 milioane de persoane pe străzile Spaniei în semn de protest.

Scuzele oficiale ale ETA au fost respinse rapid de către Asociaţia Victimelor Terorismului (AVT), care le-a descris ca o altă încercare de a „dilua responsabilitatea reală, de a justifica folosirea violenţei pentru a-și impune proiectul totalitar și a manipula istoria”.

AVT a acuzat grupul că a încercat să se folosească de ce s-a întâmplat cu oraşul Guernica pentru a justifica crimele, adăugând„singura declaraţie pe care dorim să o auzim de la ETA este aceea care recunoaște că a fost principalul violator al drepturilor omului în Ţara Bascilor și în restul Spaniei timp de decenii. Ar trebui să recunoască faptul că nu există nicio justificare pentru folosirea violenţei și să analizeze critic trecutul său criminal.”