Studiu: Pace mai multă, dar și terorism din belșug

194

Faptul că trăim într-o lume a contrastelor este o constantă cu care este greu să ne obișnuim. Un studiu recent dezvăluie că, în timp ce nivelul păcii pe plan global s-a îmbunătăţit, atacurile teroriste s-au accentuat.

Un studiu al Institutului pentru Economie și Pace (IEP), din Sydney, a arătat că pentru prima dată de la izbucnirea războiului din Siria nivelul păcii pe plan mondial s-a îmbunătăţit ușor, dar costurile asociate conflictelor au un impact enorm asupra economiilor lumii. Specialiștii au ajuns la concluzia că lumea a devenit mai pașnică cu 0,28 procente în ultimul an. În același timp, 60% dintre ţări au acum o rată mai mare de terorism decât în urmă cu 10 ani.

Cercetătorii au ajuns la aceste concluzii folosind un index multiplu al indicatorilor de pace, prin care au măsurat rata de omucidere, ușurinţa accesului la arme, impactul terorismului și nivelul de personal ocupat din serviciile militare. Conform studiului, Europa rămâne cea mai liniștită regiune de pe planetă. Îngrijorător este însă că s-au înmulţit atacurile teroriste. Numărul ţărilor care au înregistrat un număr record de decese din cauza actelor teroriste este 23, printre ele Danemarca, Suedia, Franţa și Turcia. În același timp, populismul este în creştere pe continent, accentuând inegalităţile, deteriorând libertatea presei şi promovând discriminarea.

La fel ca în ultimii cinci ani, Siria este cea mai violentă ţară din lume. În acest top negativ urmează Afganistanul, Irakul, Sudanul de Sud şi Yemenul. Orientul Mijlociu şi nordul Africii sunt cele mai violente regiuni ale lumii. Cea mai paşnică ţară continuă să fie Islanda, urmată de Noua Zeelandă, Portugalia, Austria şi Danemarca. România se află pe locul 25 din 163 în topul celor mai pașnice ţări din lume, stând mult mai bine decât alte ţări cu democraţii dezvoltate. Statele Unite ocupă locul 114 în acest top, în condiţiile în care rata criminalităţii este în creștere.

Se pare că stăm mai bine decât acum doi ani, când raportul IEP arăta că pacea în lume s-a deteriorat în ultimii șapte ani, pe fondul războaielor, al atacurilor lansate de militanţi și al crimelor. Per ansamblu, scăderea indicilor păcii era considerată cea mai semnificativă din ultimii 60 ani. Numărul 1 pe listă, ca statul cel mai pașnic de pe glob, era tot Islanda. România se afla atunci pe poziţia 35 din cele 162 de ţări evaluate.

Conform noului studiu al Institutului pentru Economie și Pace, cifrele îmbunătăţite sunt rezultatul direct al scăderii actelor de violenţă tolerate de stat, dar și al ratei criminalităţii. Islanda se menţine în top fiindcă are o rată a criminalităţii incredibil de mică. Potrivit raportului Global Study on Homicide (GSH), comandat în 2011 de Biroul pentru Droguri și Infracţionalitate din cadrul ONU (UNODC), rata uciderilor în Islanda nu a depășit niciodată 1,8 la 100.000 de locuitori în perioada 1999-2009. În aceeași perioadă, în SUA, rata omuciderilor era între 5 și 5,8 la 100.000 de locuitori.

Nu întâmplător, Donald Trump a semnat trei ordine executive pentru reducerea criminalităţii și promovarea ordinii publice. Unul dintre acestea obligă administraţia să ia măsuri ferme pentru eliminarea crimei organizate și pentru restabilirea siguranţei americanilor, prin „întărirea aplicării legislaţiei federale pentru a contracara organizaţiile criminale internaţionale și organizaţiile afiliate”. Multe comunităţi din întreaga naţiune suferă de rate înalte ale infracţiunilor cu violenţă, arată decretul prezidenţial. Numărul crimelor şi omuciderilor în America a crescut cu 11 procente în 2016, motiv pentru care această chestiune a apărut deseori în campania prezidenţială. Experţii explică cu dificultate de ce ritmul omuciderilor a crescut în mai multe orașe mari americane în 2015 și 2016, în special la Chicago. Ei afirmă că diferiţi factori intervin în orașe, în special drogurile, conflictele între bande și proliferarea armelor.

Aceleași aspecte pot fi întâlnite și în alte ţări, totuși nu toate situaţiile pot fi comparate. De exemplu, conform Eurostat, statisticile disponibile în prezent reflectă diversitatea sistemelor juridice și de ordine publică din ţările UE. Drept urmare, compararea statisticilor privind criminalitatea ar trebui să se axeze mai degrabă pe tendinţele înregistrate în timp decât pe comparaţiile directe pentru un anumit an, întrucât datele pot fi influenţate de o serie de factori, printre care se numără nivelurile diferite de clasificare penală, eficienţa sistemelor de justiţie penală și practicile de înregistrare ale poliţiei.