Cauzele optimismului paradoxal al românilor faţă de UE

10

În timp ce întreaga Europă este scindată, frământată şi sceptică cu privire la viitor, românii sunt în contratimp, arătându-se surpinzător de optimişti atât în Uniunea Europeană, cât şi în viitorul monedei unice. Ce anume să determine acest hiat al românilor?

Cel mai recent sondaj IRES publicat joi arată că 60% dintre români sunt optimişti cu privire la viitorul Uniunii Europene, 50% au o opinie pozitivă despre UE şi 74% apreciază că este un lucru bun că România este stat membru al Uniunii.

Cu privire la aderarea la spaţiul Schengen, 86% dintre respondenţi au declarat că acesta este un pas benefic pentru Româania, iar 53% consideră că ţara noastră este pregătită pentru aderare.

Procentul celor care cred că România se îndreaptă într-o direcţie bună a crescut în ultimii ani, ajungând la 27%, la fel şi numărul celor care cred că politica externă a României s-a îmbunătăţit (răspuns dat de 42% dintre cei chestionaţi).

Mai mult, 67% dintre românii chestionaţi susţin ideea unei Uniuni Monetare şi Economice, cu Euro ca monedă unică, chiar şi dacă această uniune ar include ţări care nu fac parte în prezent din alianţă.

Şi toate acestea în condiţiile în care preşedintele Băncii Mondiale, prezent joi în ţara noatră, a confirmat că România este una dintre ţările cu cele mai înalte nivele ale sărăciei din Uniune. În plus, agenţia Standard & Poor a confirmat ratingurile de credit ale României la BB+ la finanţarea pe termen lung şi B pentru datorii pe termen scurt. Mai exact, România rămâne în categoria speculativă „junk" (gunoi), ceea ce nu o recomandă pentru investiţii pe termen lung.

Aşadar, cum se explică optimismul românilor în mediul incert din zona Euro şi în faţa atitudinii eurosceptice tot mai pronunţate? Ar fi câteva posibile răspunsuri. În primul rând, la şase ani după aderare, România se bucură de aprecieri din partea politicienilor de rang înalt. Un exemplu este declaraţia preşedintelui Băncii Mondiale, Jim Yong Kim.

„Vestea şi mai bună este că venitul populaţiei cea mai saracă a crescut la un ritm mult mai rapid decât am vazut în alte ţări din lume unde colaborăm, de asemenea", a spus Jim Yong Kim.

În al doilea rând, venitul românilor a crescut şi a ajuns la jumătate din media europeană, după ce, în urmă cu câţiva ani, ajungea abia la un sfert. Deşi romanii fac încă parte din pătura săracă a Uniunii, cu un nivel de trai de 5 dolari pe zi, veniturile a 40% din populaţie – cea care constituie categoria celor mai săraci români – cresc mai repede decât cele ale restului populaţiei.

Însă mai departe decât câştigul real la nivelul vieţii practice, explicaţiile pot viza şi probleme consistente, precum lipsa unei percepţii corecte sau complete asupra chestiunilor politice de la centru. Pe de o parte, poziţia marginală a României o pune la masa marilor discuţii şi dezbateri.

Pe de altă parte, faptul că România face parte din zona Euro o fereşte de furtuna de măsuri de austeritate, care au pus în genunchi multe dintre statele care folosesc moneda euro.

Aşadar, România continuă să meargă pe contrasens. Rămâne de văzut dacă acest optimism va rămâne la fel de viu şi după momentul aderării la Schengen, desigur dacă Uniunea va mai avea această formă sau dacă va mai exista.