Cum ne va afecta noua configuraţie a Parlamentului European

689

După victoria răsunătoare a extremei drepte franceze (Partidul Frontul Naţional) și cea a UKIP-ului, Partidul pentru Independenţa Marii Britanii (eurofob și populist), după ce extrema dreaptă daneză (Partidul Popular) și stânga radicală grecească (Partidul Syriza) au fost favorite naţionale, ne-am descoperit în faţa celui mai anti-european Parlament European din istorie. Ce va schimba asta?

Alegerile de duminică au schimbat configuraţia politică a Parlamentului European generând un rezultat fără precedent: „Uniunea Eurosceptică”, după cum titra The Economist. Cu o prezenţă redusă la vot (43,11%), ca și la alegerile precedente (43%), europenii au numit duminică un Parlament European care reflectă puternic euroscepticismul rampant al unei UE marcate de austeritate. Vorbim despre mutaţii care polarizează, pe de o parte stânga versus dreapta, iar pe de alta pro-europenii versus anti-europenii.

Cutremurarea presei internaţionale

Surpriza cea mai mare a venit din Franţa. Scorul Frontului Naţional (de patru ori mai bun decât cel obţinut la alegerile din 2009) a provocat un val de îngrijorare în rândul celor care anticipează consecinţe nefaste. „Seism politic” și „șoc electoral” au fost expresiile favorite pe primele pagini ale marilor publicaţii europene. Coditianul Frankfurter Allgemeine Zeitung, tabloidul Bild, publicaţia Die Welt le-au popularizat în Germania. Corriere della Sera și La Repubblica, în Italia. „Victoria Frontului Naţional rămâne un şoc care va zgudui Franţa şi Europa întreagă”, scrie cotidianul francez Libération (stânga). În timp ce premierul Manuel Valls a recunoscut că alegerile europene au provocat în Franţa „un șoc, un cutremur”.

Ce s-a întâmplat

Frontul Naţional (FN) a fost propulsat la un nivel fără precedent de popularitate ca urmare a creșterii euroscepticismului în rândul francezilor, dar și a imaginii, ajunse la un record negativ, a socialiștilor din Franţa. Apoi, diviziunile și discreditarea opoziţiei de dreapta au ajutat și ele la victoria FN. În condiţiile în care Franţa este membră co-fondatoare și un motor al UE, mulţi se întreabă ce fel de direcţie va da de acum ţara reprezentată în Parlament de un partid ultranaţionalist și xenofob.

Acestor îngrijorări li se adaugă și cele generate de faptul că și în Marea Britanie tot un partid naţionalist (UKIP, cunoscut prin campaniile de denigrare la adresa imigranţilor proveniţi din estul Europei) s-a aflat pe primul loc în alegerile pentru legislativul european. Poate că Grecia nu este o voce influentă în UE, însă faptul că stânga radicală a fost preferata votanţilor este un semnal în plus de schimbare. În mare, succesul celor două tipuri de formaţiuni a cheltuit din popularitatea confortabilă de care se bucurau partidele tradiţionale. Însă Conservatorii rămân totuși majoritari. Cei din cadrul Partidului Popular European se clasează pe primul loc, cu 212 mandate și sunt urmaţi de socialişti, cu 185 de locuri.

Ce urmează

În condiţiile în care Uniunea Europeană e în plin efort de a depăși criza economică, deciziile liderilor UE sunt de o importanţă crucială pentru viitorul apropiat al europenilor. O inovaţie a euroalegerilor din 2014 este aceea că, pentru prima dată în istoria UE, Parlamentul va „alege” președintele Comisiei (vezi sarcinile lui în infograficul de mai jos).

Prin urmare, rezultatele de anul acesta au un cuvânt greu de spus în privinţa candidatului care va prelua cârma Uniunii Europene. Luate împreună, locurile ocupate în Parlamentul european de extrema dreaptă și stânga radicală nu vor fi suficiente pentru a reuși să blocheze iniţiativele legislative ale forului comunitar, apreciază analiștii Foreign Policy. Însă sfertul dintre mandate va ajuta totuși aceste partide să își facă vocea auzită. Rămâne de văzut cum.

Sursa foto: Parlamentul European