Europa seculară, despărţită de cruce

151

Secularismul din Europa occidentală nu mai constituie o noutate. Nici bisericile goale, nici teoriile conspiraţioniste despre ocupaţia paşnică a continentului de către musulmani. Însă spaţiul public este aprins de o nouă dezbatere: impasul creştinismului pe un continent tot mai secular, care a ajuns să fie divizat chiar de discuţiile despre religia majoritară a Europei.

Dezbaterea a pornit de la o interdicţie pe care Comisia Europeană a formulat-o la adresa Băncii Slovace, la sfârşitul anului 2012, de a emite monede aniversare (foto) pe care se aflau simboluri creştine, precum cruci şi aureole. Monedele euro comemorative fuseseră realizate de un artist slovac, cu scopul aniversării a 1.150 de ani de la sosirea creştinismului în ţară. Modelul reprezenta doi călugări bizantini, Ciril şi Methodius, care avea aureole pe cap şi erau îmbrăcaţi cu veşminte decorate cu cruci.

Explicaţia dată de Comisia Europeană este că personajele creştine de pe monedă ar încălca interdicţia europeană de a favoriza o religie anume şi dorinţa de a promova diversitatea religioasă.

Însă nu doar Comisia s-a opus dorinţei slovacilor, ci şi alte ţări comunitare, precum Franţa şi Grecia. În timp ce argumentul Franţei era că aceasta ar încălca principiul separării bisericii de stat, Grecia consideră că decizia ar fi greşită deoarece călugării aparţin moştenirii culturale greceşti.

Semnele mişcării anti-creştine

Însă comentatorii creştini au văzut în decizie un alt semn al apariţiei unei mişcări de neutralitate religioasă, ce exclude tradiţiile creştine, după cum s-a exprimat arhiepiscopul romano-catolic de Bratislava, Stanislav Zvolensky.

Ideea sa nu este nouă, dar este îmbrăţişată de cei mai aprigi critici ai Uniunii, în speţă creştini fundamentalişti. „Sunt nevoit să dau glas suspiciunii serioase şi totodată tulburătoare că Uniunea Europeană este sub controlul lui Satana sau al satanismului”, sună declaraţia şocantă a lui Rafael Rafaj, membru al Partidului Naţional Slovac, partid naţionist de extremă dreapta. Rafaj, ca şi alţi fundamentalişti, citează versete din cartea Apocalipsei pentru a aduce argumente în favoarea considerării Uniunii Europene un Antichrist şi pentru a anunţa o apropiată apocalipsă.

Acuzaţia a fost rapid contracarată de Katharina von Schnurbein, reprezentantul UE responsabil de comunicarea cu grupurile religioase şi seculare. „Vă asigur că nici UE nici Comisia Europeană nu este Antichristul”, a subliniat von Schnurbein pentru New York Times.

Însă în condiţiile în care tradiţiile creştine rămân undeva la periferia identităţii comune, deşi ar putea constitui un puternic argument în favoarea unităţii, explicaţia reprezentantului Comisiei pare ilar.

Crucea, element de diviziune între europeni

În fapt însă, religia nu mai este o bază suficient de temeinică pentru a forma liantul statelor europene. În primul rând, prezenţa în biserici a scăzut, mii de biserici rămânând goale, îndeplinind acum funcţie de muzee sau fiind închiriate altor religii, precum iudaismul sau islamismul.

În al doilea rând, doar jumătate dintre locuitorii Europei mai cred în Dumnezeu, potrivit unui Eurobarometru din 2010. „În realitate, avem prea puţin creştinism”, declarase în acelaşi an cancelarul german Angela Merkel, într-o dezbatere despre influenţa musulmanilor pe continent.

În plus, în Uniune, religia a devenit un măr al discordiei între vestul tot mai secular şi estul profund conservator. Niciun însemn european nu are conotaţii creştine, cu toate că la bază au avut o simbolistică religioasă. De exemplu, steagul european, cu cele 12 stele a avut la bază imaginea fecioarei Maria cu o cunună cu 12 stele. La nivelul Uniunii, imaginea simbolizează însă „idealul unităţii, solidarităţii şi armoniei între popoarele Europei”.

O agendă anti-creştină nu există, susţin reprezentanţii Comisiei. „Ne ocupăm deopotrivă de cei religioşi şi de cei nereligioşi”, a declarat von Schnurbein. Uniunea favorizează dialogul cu grupurile religioase, deşi Tratatul de la Roma (documentul constitutiv al Uniunii) nu menţionează nici creştinismul, nici pe Dumnezeu.

Iar situaţia nu pare să se schimbe prea curând, în ciuda faptului că majoritatea creştinilor sunt, cel puţin la nivel declarativ, europeni. La începutul acestui deceniu, în mijlocul dezbaterilor despre modificarea Constituţiei europene, Uniunea a respins menţionarea moştenirii creştine a europenilor. În schimb, documentul menţionează „moştenirea culturală, religioasă şi umanistă a Europei”.