Aproape o treime din populaţia lumii trăiește în condiţii climatice care includ valuri de căldură ucigătoare și numărul oamenilor afectaţi va crește spre 48% până în 2100, chiar dacă emisiile de gaze cu efect de seră vor fi reduse drastic.

Un studiu publicat de Universitatea din Hawaii a evaluat că riscurile privind încălzirea temperaturii medii globale au crescut constant din 1980 încoace, astfel că aproximativ 30% din populaţia planetei resimte efectele a cel puţin 20 de zile de temperaturi extrem de ridicate, pe an. Specialiștii avertizează că, și dacă emisiile sunt reduse drastic, până în anul 2100, proporţia tot va crește la 48%. În schimb, dacă autorităţile nu iau măsuri, aproape trei sferturi din populaţia globală va fi ameninţată de temperaturile extreme. „În momentul de faţă, în privinţa valurilor de căldură, opţiunile pe care le avem la dispoziţie sunt «rău» sau «îngrozitor»”, rezuma Camilo Mora, coordonatorul cercetării.

Studiul lui Mora a analizat peste 30.000 de studii știinţifice publicate pe parcursul a 34 de ani (1980-2014), urmărind ca, din informaţiile despre decesele asociate cu valuri de căldură din 36 de ţări, să calculeze pragul cumulat de căldură și umiditate, care au transformat acele valuri de căldură în episoade climatice mortale. Din aceste zeci de mii de studii, au rămas 1.949 de studii de caz din 49 de ţări.

Perioada studiată de cercetători a cuprins, de pildă, valul european de căldură din anul 2003, care a provocat incendii sălbatice în mai multe ţări și a secat Dunărea la un așa nivel, încât tancuri și bombe scufundate în timpul celui de-al Doilea Război Mondial au devenit, dintr-odată, vizibile. Potrivit estimărilor, în acest val de căldură și-au pierdut viaţa circa 20.000 de oameni. (Alte studii ridică numărul la 70.000.) La 7 ani distanţă de acest episod, arșiţa a făcut ravagii și în Moscova, ucigând alţi 10.000 de oameni. „A fost uluitor să descoperim atât de multe cazuri de decese din cauza căldurii, mai ales pentru că astfel de decese nu primesc multă atenţie publică, valul durând câteva zile, după care oamenii uită”, a spus cercetătorul.

Însă majoritatea deceselor provocate de căldură nu se petrec în timpul unor dezastre climaterice ca acelea care ajung de obicei în presă. Potrivit cercetătorilor, condiţiile în care căldura devine letală diferă de la o regiune la alta. De exemplu, unii oameni pot muri de cald și la temperaturi de 23 de grade Celsius. Umiditatea este factorul cheie aici. Dacă umiditatea atmosferică este ridicată, transpiraţia nu se evaporă, iar corpul acumulează căldură, fără să se poată răcori prin mecanismul lui natural. „E o pură tortură să mori din pricina căldurii”, explica Mora. „E ca și cum ai fierbe încet-încet. Tinerii și bătrânii sunt, în mod special, expuși unor riscuri crescute. Însă am descoperit că acest tip de căldură poate la fel de bine să ucidă și soldaţi, sportivi, practic pe oricine.”

Hipertermia, adică excesul de căldură corporală, poate provoca atacuri cerebrale și răspunsuri inflamatorii ale organismului, care pot fi mortale. Atunci când organismul nu se poate răci, „oamenii suferă toxicitate de la căldură, ceva asemănător unei arsuri în interiorul corpului. Sângele se grăbește să irige pielea pentru a ajuta la răcorire, prin urmare se reduce cantitatea de sânge care ajunge la organe. O cauză foarte frecventă a decesului este deteriorarea căptușelii intestinului, ceea ce face ca toxinele să se scurgă în organism”, a mai explicat omul de știinţă.

Încălzirea globală este un puternic predictor pentru probabilitatea episoadelor de căldură letală. Lucrul acesta a fost reconfirmat de un studiu de la Universitatea Irvine, din California, care a concluzionat că probabilitatea unui val de căldură care să ucidă mai mult de 100 de persoane în India s-a dublat, iar aceasta doar din cauza unei creșteri cu jumătate de grad Celsius a temperaturii, în ultimii 50 de ani. „Impactul încălzirii globale a climei nu este doar o posibilitate într-un orizont îndepărtat de timp. Este real și resimţit chiar acum, pe toată planeta”, a declarat Amir AghaKouchak, coautor al studiului respectiv. „Ceea ce este în mod special alarmant este faptul că efectele adverse lovesc cel mai tare populaţiile cele mai vulnerabile ale lumii”, a mai spus AghaKouchak.

Temperaturile extreme lovesc fără discriminare chiar și atunci când ajung în zone bogate și dezvoltate, făcând ravagii. Săptămâna trecută, temperaturile caniculare de peste 48 de grade Celsius au fost responsabile pentru anularea unor zboruri în sud-estul Statelor Unite (Phoenix, mai exact). Aeronavele nu au putut decola fiindcă nu pot opera în siguranţă la asemenea temperaturi.

Informaţiile despre încălzirea globală nu sunt o noutate și aproape că și-au pierdut caracterul de știre. Ceea ce este mereu nouă și mereu îngrijorătoare este multiplicarea faţetelor din care poate fi analizat pericolul acestui fenomen. Pe măsură ce încălzirea globală devine o realitate palpabilă, ies la iveală noi perspective.

Una dintre acestea este că societatea noastră nu este construită să reziste la astfel de temperaturi. De la sistemul de transport la industria agricolă, infrastructuri întregi sunt vulnerabile la modificările dramatice de temperatură. „Cu cât temperatura crește, cu atât suntem mai lipsiţi de resursele / de capacitatea de a face faţă situaţiei”, explica Matthew T. Huber, profesor de geografie la Universitatea americană Syracuse.

Transportul aerian este afectat pe două paliere. Nu doar că motoarele aeronavelor nu sunt proiectate să funcţioneze în condiţii caniculare de asemenea proporţii, ci și infrastructura rutieră este vulnerabilă ca urmare a dilataţiei asfaltului și a denivelărilor pe care le pot provoca temperaturile extreme. Niciuna dintre aceste probleme nu este insurmontabilă, însă costurile extrem de ridicate și neceistatea de a regândi numeroase aspecte ale industriei fac ca perspectiva să fie împovărătoare.

Cu riscuri de funcţionare se confruntă și reţelele de electricitate, care de obicei funcţionează la un minimum eficient (furnizorii încearcă să nu producă mai mult decât e necesar pentru consum, ca să evite pierderile financiare). În faţa valurilor succesive de căldură, populaţia din ţările dezvoltate este forţată să apeleze la aparate de aer condiţionat și astfel există riscul unei suprasolicitări a reţelelor de electricitate. Soluţiile pentru acest risc sunt, din nou, scumpe. Furnizorii pot recurge la construirea unor centrale cu capacitate mai mare sau pot plăti marii consumatori de energie să-și sisteze activitatea la momentele de suprasolicitare a reţelelor electrice.

Agricultura este și ea afectată de valurile caniculare. Încălzirea globală a dus la o reducere a recoltelor cu 20% între anii 1964 și 2007 – estima un studiu publicat de prestigioasa revistă Nature. Însă și dacă recoltele nu ar fi afectate, pe măsură ce temperaturile cresc, oamenilor le va fi din ce în ce mai dificil să lucreze câmpurile agricole fără a se expune unor riscuri extreme pentru sănătate. În unele regiuni afectate puternic de căldură, fermierii au început deja să planteze recolte rezistente la secetă, cum e cazul culturilor de cartofi dulci. Însă o extindere a acestui tip de soluţie ar presupune, pe termen lung, schimbarea obiceiurilor alimentare în zona respectivă, scrie Time.

Creșterea temperaturilor la nivel regional a fost accelerată de defrișarea arbitrară și neînţeleaptă a pădurilor, care puteau furniza umbră și umiditate răcoroasă, mai ales în preajma așezărilor umane. Eforturile de adaptare la noile condiţii nu sunt întotdeauna viabile pe termen lung. De pildă în New York City, în Australia și în Arabia Saudită, utilizarea aparatelor de aer condiţionat a provocat în repetate rânduri blocarea reţelei de furnizare a energiei electrice. Unele dintre aceste eforturi nu sunt nici măcar la nivel teoretic tolerabile. Camilo Mora folosea o imagine elocventă în acest sens: „Căldura înseamnă că devenim prizonierii propriilor case. Du-te, de exemplu, în Houston, Texas, vara și o să vezi că nu e nimeni pe străzi.”