Imagistica hiperspectrală, tehnica folosită de NASA care ar putea rezolva criza de alimente

116

Risipa și penuria sunt cele două feţe ale monedei alimentare, locuitorii Terrei fiind bine familiarizaţi, de regulă, fie cu una, fie cu cealaltă. Imagistica hiperspectrală ar putea fi soluţia acestei duble probleme cu care ne confruntăm în secolul 21.

Chiar dacă am putea recupera numai un sfert din alimentele care ajung la gunoi la nivel global, atât ar putea fi suficient pentru a ţine în viaţă 870 de milioane de persoane care trăiesc sub spectrul foamei, potrivit Organizaţiei pentru Alimentaţie și Agricultură a Naţiunilor Unite (FAO).

Risipa alimentară a ţărilor industrializate este comparabilă cu cea din ţările în curs de dezvoltare – 670, respectiv 630 de milioane de tone de mâncare ajung în final să fie aruncate.

Diferenţa este că 40% dintre pierderile din ţările dezvoltate au loc în faza de comercializare și consum a alimentelor, iar 40% dintre pierderile ţărilor în curs de dezvoltare au loc în etapa prelucrării.

Conform datelor FAO, 30% din cerealele cultivate pe mapamond, 40-50% din culturile de fructe, legume și rădăcini, 20% din seminţele oleaginoase, din lactatele și carnea de consum, precum și 35% din pești sfârșesc la gunoi. Per ansamblu, se aruncă o treime din alimentele produse – doar deșeurile produse de consumatorii ţărilor dezvoltate ajung la 222 de milioane de tone anual, ceea ce reprezintă cantitatea netă de alimente produse în Africa Subsahariană.

Risipa alimentară de anvergură ar putea fi soluţionată folosind imagistica hiperspectrală, o tehnică utilizată de NASA timp de decenii, cu aplicaţii care s-au răspândit inclusiv în industria alimentară. Firma Impact Vision, din California, utilizează tehnologia pentru a ajuta producătorii să testeze cu precizie și rapiditate alimentele, împiedicând astfel alterarea lor, declară fondatorul companiei, Abi Ramanan.

Imagistica hiperspectrală combină puterea imaginii digitale cu o tehnică chimică numită spectroscopie. Pentru că fiecare obiect care absoarbe și reflectă lumina are o amprentă spectrală unică, această tehnologie permite realizarea unei fotografii a produsului alimentar din care să poată fi detectat conţinutul de proteine, zahăr sau grăsimi, umiditatea sau gradul de prospeţime.

Beneficiile folosirii tehnologiei sunt multiple, susţine compania: sistemul rapid și neinvaziv de testare a alimentului înlocuiește inspecţiile vizuale, cu gradul lor de subiectivitate, sau testele de laborator, care cer timp. De asemenea, crește transparenţa verificării și, nu în ultimul rând, evită risipa alimentară.

Întrucât software-ul companiei interpretează datele în timp record, utilizatorul poate lua deciziile cele mai bune cu privire la destinaţia produsului, în funcţie de informaţiile primite. De exemplu, pachetul software „FruitCam” evaluează maturitatea fructelor, permiţându-i producătorului să hotărască la ce distanţă pot fi expediate în siguranţă.

Pachetul software „FishCam” deosebește fileurile proaspete de cele care au fost congelate, iar pachetul „MeatCam” oferă informaţii despre prospeţimea cărnii și despre termenul de valabilitate al acesteia.

„Ceea ce va permite această tehnologie este o precizie sporită: cum ar trebui să fie un produs sortat, maturat, distribuit cel mai bine în conformitate cu compoziţia sa chimică sau durata sa de depozitare“, conchide Ramanan.

Deocamdată, preţul tehnologiei o face accesibilă exclusiv producătorilor mari, dar lucrurile se vor schimba pe măsură ce produsele bazate pe senzorii hiperspectrali vor avea un preţ mai puţin prohibitiv. Cu o astfel de tehnologie integrată în smartphone vom putea detecta singuri cât de proaspătă e pâinea de la brutărie sau supa-cremă de la restaurantul preferat.