Raport ONU: Un milion de specii sunt pe cale de dispariţie

76

Un milion de specii (din cele 8 milioane ale planetei) sunt ameninţate cu extincţia, avertizează un raport realizat de o comisie ONU, Platforma Interguvernamentală pentru Politica Știinţifică privind Biodiversitatea și Serviciile Ecosistemelor (IPBES), realizat de 145 de experţi din 50 de ţări.

Raportul grupului de experţi, care a fost realizat în 3 ani, se bazează pe 15.000 de materiale de referinţă și însumează 1.800 de pagini, arată că natura înregistrează un declin fără precedent în istoria omenirii, cu un impact semnificativ asupra locuitorilor planetei.

„Dovezile copleșitoare ale evaluării globale IPBES, provenind dintr-o gamă largă de domenii de cunoaștere, prezintă o imagine ameninţătoare. Sănătatea ecosistemelor de care depindem noi și celelalte specii se deteriorează mai repede decât oricând. Distrugem chiar fundamentele economiilor noastre, mijloacele de trai, securitatea alimentară, sănătatea și calitatea vieţii la nivel mondial”, a subliniat Robert Watson, președintele IPBES.

Habitatul în scădere, exploatarea resurselor naturale, schimbările climatice și poluarea reprezintă principalul motiv al dispariţiei speciilor, ameninţând cu extincţia peste 40% din amfibieni, 33% dintre recifurile de corali și peste o treime dintre mamiferele marine, arată raportul, care este publicat la 6 luni după ce Grupul Interguvernamental al Organizaţiei Naţiunilor Unite privind Schimbările Climatice (IPCC) a avertizat că lumea are la dispoziţie mai puţin de 12 ani pentru a evita un dezastru climatic.

Autorii spun că, deși planeta a suportat de-a lungul istoriei omenirii mai multe „zgârieturi”, de-a lungul ultimelor 5 decenii, acestea s-au transformat în veritabile cicatrici. Cu o dublare a populaţiei lumii din anul 1970, o creștere de 4 ori a economiei globale și de 10 ori a comerţului internaţional, resursele naturale au început să fie exploatate la o scară tot mai extinsă.

Între 1980 și 2000 s-au pierdut 100 de milioane de hectare de pădure tropicală, iar peste 40% din suprafeţele de pământ sunt agricole sau zone urbane (numărul acestora dublându-se din 1992), doar 13% din oceane și 23% dintre terenuri fiind în continuare „sălbatice”. Semne importante de degradare sunt prezente în 75% din mediul terestru, 40% din mediul marin și 50% din cursurile de apă.

Degradarea solului este responsabilă de reducerea productivităţii agricole pe mai mult de 20% din suprafeţele terestre, peste 3 miliarde de persoane fiind afectate din această cauză. Și apele sunt afectate de deșeurile produse de om – din anul 1980, poluarea cu plastic a crescut de 10 ori, anual fiind deversate în ape între 300 și 400 de milioane de tone de metale grele, solvenţi, nămol toxic și alte deșeuri. Aproape trei sferturi din stocurile de pește sunt epuizate sau supraexploatate, iar 40% din populaţia lumii nu are acces la apă potabilă curată.

Potrivit raportului IPBES, între 500.000 și 1 milion de specii din mediul acvatic și de pe uscat sunt în pericol de dispariţie, din pricina daunelor semnificative cauzate habitatului lor.

Autorii studiului au examinat o serie de scenarii ale viitorului, majoritatea indicând o creștere a tendinţelor de declin al naturii, cu excepţia faptului că vom fi dispuși să facem o „schimbare transformatoare”.

Una dintre sugestiile studiului este adoptarea unei viziuni noi, care să depășească „paradigma limitată a creșterii economice” și care să integreze în noţiunea de calitate a vieţii abordări mai cuprinzătoare, care să nu implice o creștere a consumului.

„Guvernele trebuie să pună capăt subvenţiilor distructive, inclusiv pentru combustibilii fosili și pescuitul industrial și agricultură. Acestea duc la jefuirea pământului și a oceanului, în detrimentul unui mediu curat, sănătos și divers, de care depind acum și în viitor miliarde de femei, copii și bărbaţi”, a declarat Andrew Norton, directorul Institutului Internaţional pentru Mediu și Dezvoltare.

Apetenţa pentru carne și pește a unei populaţii în creștere agravează declinul planetei, dar și al sănătăţii umane, afirmă Kate Brauman, unul dintre autorii studiului, sugerând că aici alegerile personale pot face o diferenţă notabilă.

„Putem deveni mai sănătoși ca indivizi, recurgând la regimuri alimentare variate, cu mai multe legume, și putem face planeta mai sănătoasă prin cultivarea acestor alimente în moduri mai sustenabile”, punctează Brauman.

Yann Laurans, de la Institutul pentru Dezvoltare Durabilă şi Relaţii Internaţionale (IDDRI), spune că modul în care sunt utilizate terenurile reprezintă principalul motor al colapsului biodiversităţii, subliniind că „este timpul să reconsiderăm ponderea cărnii industriale și a lactatelor în alimentaţia noastră”.

Deși raportul IPBES arată „o scădere fără precedent a declinului biodiversităţii, complet diferită de tot ce am văzut în istoria umanităţii”, după cum subliniază Brauman, există încă speranţă pentru planetă.

„Nu este prea târziu să producem o schimbare, dar numai dacă începem acum la toate nivelurile, de la cel local la cel global”, a declarat Robert Watson.