Schimbările climatice afectează agricultura din UE. România ar putea aclimatiza măslinul sau bumbacul.

117

Impactul negativ al schimbărilor climatice se va resimţi tot mai mult în sectorul agricol din Europa, iar producţia culturilor precum cele de grâu, porumb sau sfeclă de zahăr, dar și creșterea animalelor s-ar putea reduce la jumătate în regiunile sudice și mediteraneene până în 2050, potrivit unui raport recent al Agenţiei Europene de Mediu (AEM).

Studiul arată că anumite culturi ar putea fi chiar abandonate în anumite regiuni sudice și mediteraneene ale continentului și subliniază că sectorul agricol din Uniunea Europeană trebuie să se adapteze la schimbările climatice, îmbunătăţindu-și rezistenţa la evenimente extreme, precum seceta, inundaţiile și temperaturile ridicate.

Efectele schimbărilor climatice sunt deja resimţite în toată Europa și se traduc, în sectorul agricol, prin recolte mai slabe, obţinute cu un cost de producţie mai mare, ceea ce afectează preţul, cantitatea și calitatea produselor. Chiar dacă aceste schimbări vor crea condiţii mai bune pentru culturile din anumite regiuni nordice, cele din sudul continentului vor fi puternic afectate. Astfel, potrivit estimărilor, randamentul culturilor de grâu, porumb și sfeclă de zahăr va scădea cu până la 50% în sudul Europei până în 2050, iar valoarea terenului agricol din aceste zone s-ar putea diminua cu peste 80% până în 2100.

Chiar dacă aceste modificări nu vor afecta securitatea alimentară din Uniunea Europeană, cererea sporită de alimente la nivel mondial ar putea influenţa preţul acestora în deceniile viitoare, arată raportul.

Noi recorduri sunt atinse în întreaga lume din cauza schimbărilor climatice, iar efectele adverse ale acestei schimbări afectează deja producţia agricolă în Europa, în special în sud. În ciuda unor progrese, trebuie să se facă mult mai multe pentru adaptarea sectorului în sine, în special la nivel de fermă, iar politicile viitoare ale UE trebuie să fie concepute într-un mod care să faciliteze și să accelereze tranziţia la noi tipuri de culturi , spune Hans Bruyninckx, director executiv al AEM.

Adaptarea la noile condiţii de climă presupune și un efort din partea consumatorilor, subliniază raportul: Şi comportamentul consumatorilor trebuie să se schimbe. Modificări în regimul alimentar, reducerea consumului de carne şi scăderea risipei de alimente vor contribui la diminuarea suplimentară (a emisiilor de gaze cu efect de seră)”.

În prezent, agricultura generează 10% din emisile de gaze cu efect de seră din Uniunea Europeană, în timp ce 40% din întreaga suprafaţă este reprezentată de suprafeţe cultivate.

Și agricultura din România resimte efectele schimbărilor climatice, iar fermierii trebuie să înceapă să modifice tehnologia pe cultură, semănând mai devreme, pentru a evita temperaturile ridicate, dar este nevoie și de o orientare spre hibrizi rezistenţi la secete de durată, a afirmat preşedintele Academiei de Ştiinţe Agricole şi Silvice „Gheorghe Ionescu-Şişeşti”, Valeriu Tabără.

În România, schimbările climatice s-au tradus printr-o creștere treptată a temperaturii cu 2-2,5 grade Celsius, iar suprafaţa ţării care a intrat într-un proces de deșertificare este de aproape 70%, susţine Valeriu Tabără. Irigaţiile nu reprezintă o soluţie care să rezolve pe deplin problema, pentru că intervin în umiditatea solului, dar nu și în cea a umidităţii și secetei atmosferice.

România ar trebui să înceapă un program de aclimatizare a plantelor din regiunile calde și secetoase, ca metodă de contracarare a schimbărilor climatice, precum măslinul, smochinul, kiwi, susanul, ricinul sau bumbacul. Unele din aceste plante pot fi cultivate „cu succes” în România, la fel și anumite soiuri de plante medicinale sau de arahide, care deja se cultivă în anumite zone din ţară, conchide fostul ministru.