Scurgeri de informaţii din viitorul raport IPCC fac previziuni sumbre

106

Un raport recent privind evoluţia climei de-a lungul secolului al XXI-lea prevede un viitor sumbru omenirii. Cel puţin asta reiese din mai multe documente care au parvenit presei în urma unor presupuse scurgeri de informaţii, înainte de lansarea raportului Comitetului Interguvernamental al Experţilor privind Schimbările Climatice (IPCC), din cadrul ONU.

Dacă guvernele nu își schimbă actualele politici privind protecţia mediului, în faţa omenirii stă un secol marcat de secetă, conflicte armate provocate de concurenţa pentru resurse naturale și un val de migrare către zonele privilegiate climatic, fără precedent, notează The New York Times, citând documente informale care preced lansarea în martie a raportului IPCC.

Cea mai dură prognoză a viitorului raport face referire la problema hranei globale. Experţii estimează că producţia în agricultură va scădea cu 2% în fiecare deceniu până la sfârşitul acestui secol. Dar, în aceeaşi perioadă, cererea va creşte cu 14% în fiecare deceniu, iar populaţia lumii va atinge cifra de 9,6 miliarde de oameni până în 2050. Dacă estimările acestui raport se vor dovedi corecte, consecinţele negative vor fi semnificative. Populaţia lumii va trebui să aloce mai mult teren agriculturii, însă aceasta presupune tăieri de păduri care vor accentua, drept urmare, încălzirea globală. Aceasta va determina o migrare a faunei și a florei, care va conduce nu doar la o suprapopulare în anumite zone, ci şi la dispariţia multor specii.

Reacţia în lanţ generată de schimbările din agricultură a mai fost previzionată și de raportul IPCC din 2007, însă atunci avea o abordare mult mai optimistă. Raportul anterior prognoza că o creștere a producţiei la latitudini mai înalte ar putea compensa, cel mai probabil, pierderile din alte zone. Actualul raport emite noi avertizări, de data aceasta privind vulnerabilizarea orașelor în contextul schimbărilor masive în domeniul agriculturi. Schimbările climatice ar putea încetini creşterea economică, fapt care ar determina o răspândire a sărăciei mai ales în zonele urbane sau acolo unde pot apărea focare de înfometare. Drept urmare, s-ar putea accentua și inegalitatea socială, orice deficit conducând la creșterea preţurilor la produsele alimentare. În aceste condiţii, menţionează experţii, deteriorarea climei va creşte și riscul de conflicte militare sub forma războaielor civile sau a protestelor violente generate de sărăcie şi şocuri economice.

De asemenea, în Europa, America de Sud şi Africa, precipitaţiile vor crea mari probleme, iar temperaturile vor fi peste mediile istorice. Asia şi America de Sud sunt predispuse la înfometare din cauza resurselor scăzute de hrană, iar în Africa sărăcia va fi agravată și de proliferarea bolilor letale.

Documentul IPCC arată că nu e prea târziu să se reducă emisiile de dioxid de carbon şi alte gaze de seră, dar efectele unei astfel de reduceri s-ar putea vedea abia spre sfârşitul secolului sau la începutul secolului viitor.

Grupul care câștigat în 2007 Premiul Nobel pentru Pace, împreună cu Al Gore, formulează rapoarte la intervale de cinci-șase ani. Scurgerile de informaţii privind actualul raport au fost publicate pe un blog ostil IPCC, unii putând invoca din acest motiv neautenticitatea documentelor. Totuși, într-un scurt interviu, un purtător de cuvânt al IPCC, Jonathan Lynn, nu a contestat documentul, afirmând că „este o analiză în curs de desfășurare". El precizând, totodată, și că „este probabil să apară schimbări".