Viaţa noastră când soarele nu mai răsare

362

Luni, mai multe școli au fost închise și traficul aproape paralizat, cu blocarea zborurilor aeriene comerciale, în orașul Harbin, din nordul Chinei, unde poluarea a redus vizibilitatea la mai puţin de 10 metri. În timpul Marelui Smog din Londra, între 5 și 9 decembrie 1952, poluarea era atât de densă încât, în unele locuri oamenii nu își mai puteau vedea propriile picioare. În această lună au murit între 4.000 și 8.000 de persoane, în special oameni în vârstă şi bebeluşi, în plus faţă de rata medie a deceselor.

La fel ca și în Londra, acum mai bine de 60 de ani, deasupra orașului chinez de 10 milioane de locuitori plutea un nor greu, care duminică s-a lăsat peste oraș, încărcat cu particulele de cărbune din aer. Guvernul tocmai dăduse drumul la încălzirea pentru iarnă, sistem care funcţionează pe bază de cărbune. „Nu poţi să îţi vezi degetele de la mână”, scria agenţia oficială de știri din China. Rezidenţii din Harbin descriau și ei pe platforma de blogging Sina Weibo că „poţi auzi persoana cu care stai de vorbă, dar nu o vezi”, citează NY Times.

Internările în spitale au crescut cu 30% în cazul pacienţilor cu probleme respiratorii, în timp ce guvernul chinez a raportat că indicele de calitate al aerului (AQI) era de 500 în Harbin, cea mai mare valoare care există în acest sistem de măsurare. Pentru comparaţie, în orașul New York, în aceeași zi, indicele de calitate al aerului era de 41. Chinezii trebuie să trăiască în orașe poluate precum Lanzhou, Xining și Jinan, unde poluarea depășește de până la 6 ori limitele admise de Organizaţia Mondială de Sănătate. Iar efectele sunt catastrofale, cercetătorii estimând că jumătate de miliard de oameni din nordul Chinei vor trăi cu aproximativ 5 ani mai puţin decât cei din sudul Chinei, scrie Time.

La începutul lunii octombrie, autorităţile chineze au anunţat că vor recompensa anumite regiuni, precum Beijing, Tianjin, provinciile Hebei, Shanxi, Shandong, cu până la 800.000 de dolari pentru reducerea poluării. Asta însă nu o să ajute cu nimic Rusia, care este la graniţă cu regiunea Harbin. Agenţia Europeană de Mediu explică în raportul „Aerul pe care îl respirăm”, că poluarea atmosferică este o problemă globală, care afectează și ţările cu probleme, dar și ţările fără probleme. „Faptul că există curenţi de aer globali înseamnă că poluanţii atmosferici circulă în jurul lumii. O parte din poluanţii atmosferici și precursorii acestora care se găsesc în Europa sunt emiși în Asia și America de Nord. În mod similar, o parte din poluanţii emiși în aer în Europa sunt transportaţi către alte regiuni și continente. Același lucru este valabil și la scară mai mică. Calitatea aerului în zonele urbane este în general afectată de calitatea aerului din zonele rurale învecinate și invers”, explică documentul.

Iată de ce China este o problemă pentru Rusia, și iată de ce Polonia, România și Germania sunt o problemă pentru întreaga Uniunea Europeană, având în vedere că deţin cele mai poluante centrale de cărbune din UE, conform unui studiu publicat de Health and Environment Alliance (HEAL), remis Agerpres. Aproape toatevehiculele și unităţile utilizează o formă de combustibil pe care îl ard pentru a obţine energie, iar această ardere modifică substanţele din atmosferă, formând poluanţi, însă „cărbunele rămâne încă sursa de energie majoră în Europa, reprezentând aproximativ un sfert din producţia de electricitate. Aproape 50 de centrale noi pe cărbune sunt în prezent în curs de construcţie. Dar dependenţa continuă de cărbune are un preţ de care factorii de decizie nu par a fi conştienţi: o factură neplătită pentru serviciile de sănătate”, arată raportul.

Ce înseamnă asta? Dioxidul de sulf (SO2) provoacă dureri de cap și anxietate și poate provoca probleme de respiraţie și boli cardiovasculare. Dioxidul de azot (NO2) are impact asupra splinei, ficatului și sângelui. Cele mai mari efecte negative le au particulele PM2.5 (cu un diametru de cel mult 2,5 microni) și PM10 (cu un diametru de 10 microni), care au impact asupra sistemului nervos, asupra sistemului respirator, provocând iritaţii, infecţii, astm, insuficienţă pulmonară și cancer pulmonar, și au impact și asupra sistemului reproducător. În România anului 2010, morbiditatea prin afecţiuni respiratorii a fost cea mai crescută în Iași și București, conform unui studiu despre calitatea aerului, realizat de INSP.

Citește și Poluarea din aer, inclusă de OMS în categoria factorilor cancerigeni

În urma măsurilor impuse la nivel internaţional pentru reducerea poluării, se pare că în ultimii 10 ani emisiile directe de PM10 și PM2.5 au scăzut cu 14 % în Uniunea Europeană și cu 15 % în cele 32 de ţări AEM, conform studiului „Aerul pe care îl respirăm”. Cu toate astea, aceste scăderi nu au rezultat și într-o scădere a expunerii la particule. Asta se explică prin faptul că unii poluanţi pot rămâne în atmosferă suficient de mult timp pentru a fi transportaţi dintr-o ţară în alta, de pe un continent pe altul sau, în unele cazuri, în jurul globului. Prin urmare, proporţia populaţiei urbane europene expuse la niveluri ale concentraţiei de PM10 mai mari decat valorile stabilite de legislaţia UE a rămas ridicată. „Atunci când se iau în considerare orientările mai stricte ale Organizaţiei Mondiale a Sănătăţii (OMS), peste 80 % din populaţia urbană din UE este expusă la concentraţii de PM10 în exces”, explică AEM. Conform directorului acestei agenţii, Europa ar trebui să meargă „mai departe decât legislaţia pe care a pus-o în aplicare” și să încerce să ajungă la recomandările impuse de OMS, care recent a trecut poluarea din aer pe lista factorilor cancerigeni.

Eliza Vlădescu
După absolvirea Facultății de Comunicare și PR din cadrul SNSPA, Eliza Vlădescu a dat televiziunea pentru presa scrisă și de mai bine de 6 ani nu s-a uitat înapoi. Eliza face parte din echipa permanentă de redactori a revistei Semnele timpului.