Ediţia de faţă a revistei Semnele timpului este, fără îndoială, inedită. Este pentru prima dată când republicăm articole vechi, apărute în Semnele timpului de-a lungul perioadei de 110 ani de la apariţia primei ediţii în limba română.

Ce înseamnă 110 ani de la prima ediţie Semnele timpului? Mai întâi, nu înseamnă că avem 110 ani de apariţie continuă a revistei. În realitate, în anii celor două războaie mondiale și în perioada comunistă, revista nu a putut fi publicată, împărtășind soarta multor altor iniţiative publicistice din epocă. Dar cei peste 60 de ani în care revista a ajuns în mâinile cititorilor ei au clădit pentru noi un muzeu[1] cu porţile larg deschise, capabil să trezească fiorul specific întâlnirii cu viaţa și gândirea unor oameni de demult, care erau preocupaţi, ca și noi, să înţeleagă adevărata imagine de ansamblu, resorturile și consecinţele istoriei, sensul și semnificaţiile spirituale ale acestora.

În al doilea rând, istoria cu intermitenţe a acestor 110 ani înseamnă un drum al creșterii. În anii 1908-1942, revistele ST au conţinut, pe lângă articolele de tipul celor incluse în ediţia de faţă, retrospective ale știrilor din luna anterioară, comentarii ale textelor biblice, materiale de spiritualitate practică, articole de teologie, editoriale, texte dedicate tinerilor și, uneori, versuri. După 1990, conţinutul s-a diversificat, prin apariţia unui număr mai important de editoriale, de articole de psihologie, consiliere familială, sănătate sau articole motivaţionale. Un accent important a căzut asupra studiului profeţiilor biblice, cărora le-au fost dedicate zeci de articole. În anul 2006, revista Semnele timpului a trecut printr-o transformare majoră, ca un răspuns necesar la schimbarea la faţă a societăţii. S-a lărgit fără precedent paleta subiectelor abordate, economia, socialul, istoria, sănătatea sau geopolitica devenind domenii mult mai explorate din perspectivă biblică. Articolele au început să fie însoţite de tot mai multe referinţe. Paleta autorilor s-a diversificat mult și ea, între 2006 și 2017 semnând pentru revistă mai bine de 100 de autori. Dar cea mai importantă schimbare, cu cel mai mare impact din toţi cei 110 ani de existenţă ST în România, a fost apariţia site-ului semneletimpului.ro. Începând cu anul 2010, de când acesta a început să publice și alte materiale decât cele din revista tipărită, au ajuns la cititori peste 15.000 de articole. Paradoxal, poate, sentimentul redactorilor este că nu reușim să publicăm suficient de mult. De fapt, nu este niciun paradox, ci o reacţie normală în faţa afluenţei informaţionale fără precedent și a posibilităţii de a ne adresa astăzi unui număr mult mai mare de cititori. Dacă, în 1990, ST comunica prin revista tipărită cu cei 11.000 de abonaţi ai săi, între 2010 și 2017 site-ul a primit vizitele a peste 6 milioane de utilizatori. Un asemenea acces la public cere să acoperim mai bine gama mult mai largă de subiecte relevante dintr-o perspectivă creștină.

Ce ni se pare însă cel mai fascinant, când privim înapoi – de la începutul lui 2018 – către cei 110 ani trecuţi de la prima ediţie ST, este relaţia specială de divergenţă și convergenţă dintre revista de azi și cea de acum un secol. Oricine citește împreună articolele ST vechi și pe cele noi recunoaște diferenţele[2]. Și, totuși, e remarcabil cum unele pasaje din articolele ST vechi estompează timpul. Pe unele dintre ele le-am marcat cu caractere îngroșate în articolele republicate în ediţia curentă pentru a vă supune atenţiei aceste afirmaţii surprinzătoare prin relevanţa lor actuală.

Cu alte cuvinte, deși astăzi scriem și publicăm mai mult decât oricând în istoria revistei, deși ne-am dezvoltat înţelegerea beneficiind de un secol de cunoaștere adăugată, rădăcinile sunt aceleași și sunt puternice, misiunea este aceeași și presupune încrederea noastră că Dumnezeu guvernează și e gata să răspundă și să le ofere soluţii celor care le caută cu adevărat. De aceea, împreună cu autorii ST de acum un secol și de specialiștii citaţi atunci, observăm și noi că în spatele crizelor și problemelor cu care ne confruntăm individual și colectiv rămâne o fundamentală criză a spiritului. În faţa ei, cu diferenţe inerente, și noi, și autorii de altădată am promovat nu o soluţie religioasă instituţionalizată, ci căutarea permanentă a soluţiilor spirituale, biblice, pe care le găsim și le aprofundăm constant din viaţa Mântuitorului Iisus Hristos.

În ochii lui Iisus, istoria are o constantă – tragediile și dezastrele de orice fel din istoria umanităţii au la bază oameni înșelaţi și autoînșelaţi să renunţe tocmai la acel Adevăr pe care Iisus l-a întrupat și trăit în mod desăvârșit printre noi. Iar istoria de 110 ani de Semnele timpului ilustrează această constantă. Mesajul, la capătul unei asemenea retrospective de peste un secol, este că timpul sau semnele nu sunt cele mai importante, ci determinarea noastră de a veghea ca tot ceea ce se întâmplă în jur să nu ne distragă atenţia de la Cel care este Oglinda permanentă a Adevărului, garanţia clarităţii și lucidităţii. Dar Adevărul nu se înţelege dintr-una sau din câteva priviri răzleţe în această oglindă, ci doar dintr-o trăire permanentă în faţa ei și dintr-o preocupare permanentă de a înţelege tot ce ne arată ea. Tocmai de aceea, marele mesaj al Celui care ne-a vorbit prima dată despre semnele timpului nu este legat nici de semne, nici de timp, ci stă în îndemnul Său, repetat tocmai pentru a ne face conștienţi de importanţa sa vitală: „Vedeţi să nu vă înșele cineva” (Marcu 13:5, NTR).

Footnotes
[1]„Conform bunei practici a oricărui muzeu, am păstrat formele arhaice de exprimare și grafie ale celor mai vechi articole pe care le republicăm în această ediţie. Pentru ușurinţa lecturii am actualizat însă punctuaţia și grafia referinţelor biblice (de exemplu, «1 Moise» a devenit în forma republicată «Geneza»). Am decis, de asemenea, să corectăm greșelile de tipar.”
[2]„ Cred că o revistă precum cea pe care o aveţi acum în mâini merită citită dintr-o răsuflare. S-ar putea să descoperiţi că lectura va dura ceva mai mult decât la o ediţie obișnuită de Semnele timpului, pentru că, deși numărul de pagini este același, am lăsat deoparte ilustrarea, ca să includem cât mai multe articole vechi. Cu toate acestea, revista poate fi citită integral în două-trei ore, iar efectul este unul special. Să citești un articol din 1922 sau 1933 alături de unul din 1996 sau 2010 în doar trei ore facilitează conexiuni memorabile.”

„Conform bunei practici a oricărui muzeu, am păstrat formele arhaice de exprimare și grafie ale celor mai vechi articole pe care le republicăm în această ediţie. Pentru ușurinţa lecturii am actualizat însă punctuaţia și grafia referinţelor biblice (de exemplu, «1 Moise» a devenit în forma republicată «Geneza»). Am decis, de asemenea, să corectăm greșelile de tipar.”
„ Cred că o revistă precum cea pe care o aveţi acum în mâini merită citită dintr-o răsuflare. S-ar putea să descoperiţi că lectura va dura ceva mai mult decât la o ediţie obișnuită de Semnele timpului, pentru că, deși numărul de pagini este același, am lăsat deoparte ilustrarea, ca să includem cât mai multe articole vechi. Cu toate acestea, revista poate fi citită integral în două-trei ore, iar efectul este unul special. Să citești un articol din 1922 sau 1933 alături de unul din 1996 sau 2010 în doar trei ore facilitează conexiuni memorabile.”