Emoţia în faţa necunoscutului este unul dintre primele sentimente pe care le avem, pășind în această lume, iar fascinaţia pentru ceea ce ne înconjoară este prima noastră școală. Una dintre doctrinele de bază ale creștinismului este că natura este unul dintre modurile în care Îl putem cunoaște pe Dumnezeu. E deci de mirare că nu acordăm mai mult timp comuniunii cu Dumnezeu prin intermediul naturii.

Uimirea ne îndeamnă la cunoaștere, spunea filosoful german Karl Jaspers. Iar uimirea în faţa naturii ne îndeamnă la credinţă, spune un studiu publicat în toamna anului trecut. Peisajele naturale impresionante îl fac pe om să încerce să explice lumea și modul în care aceasta a luat fiinţă. Experienţa de admiraţie profundă ne motivează să căutăm explicaţii.

Mai mulţi subiecţi participanţi la studiu au fost intervievaţi după ce au urmărit mai multe clipuri video ale postului BBC Planet Earth, relatează Daily Mail. După vizionare, majoritatea participanţilor au declarat că tind să creadă într-un control supranatural și să creadă în Dumnezeu.

Studiul naturii are un potenţial educativ uriaș pentru vieţile spirituale ale credincioșilor. Pe acest lucru a mizat și Biserica Adventistă de Ziua a Șaptea din Statele Unite, care distribuie o serie de documentare despre natură și lumea animală intitulată „Animal Encounters”.

Serialul are trei gazde: Gabi (Germania), Kezia (Kenia) și Cassila (Brazilia), care în fiecare ediţie relatează experienţele personale în aventura întâlnirii cu creaţia lui Dumnezeu. Fiecare episod este concentrat în jurul unei specii (elefanţi, cimpanzei, maimuţe, păsări și chiar lupi), pe care cele trei prietene o urmăresc îndeaproape pentru a-i putea cunoaște particularităţile, dar și dificultăţile cu care se confruntă.

Deocamdată, documentarele sunt disponibile, în limba engleză online, dar și pe DVD (care poate fi comandat de la AdventistBookCenter.com).

Primul episod al documentarului este despre elefanţi:

Binecuvântările naturii

Timpul petrecut în natură ne stimulează creativitatea, intuiţia, reduce stresul cotidian, ne ajută să ne orientăm mai puţin spre sine și să fim capabili să valorizăm în mod autentic relaţiile cu semenii sau, cu alte cuvinte, să devenim mai altruiști.

Mintea noastră reacţionează pozitiv chiar și la câteva elemente din mediul natural (materiale, plante și forme naturale, motive botanice), care odată introduse în mediile moderne de lucru pot crește productivitatea angajaţilor.

O echipă de cercetători de la Universitatea Exeter din Marea Britanie a analizat timp de cinci ani evoluţia stării de sănătate mintală a persoanelor care au ales să se mute în zone cu spaţii verzi și au notat beneficii majore. Aceste beneficii au putut fi înregistrate încă din primul an de după mutare și au persistat încă trei ani, semn că nu au fost doar un rezultat al entuziasmului generat de schimbare.

Satisfacţia asupra vieţii și nivelul de recunoștinţă cresc pe măsură ce individul apreciază tot mai mult frumuseţea naturii, a arătat și o altă cercetare. Efectul este mult mai puternic decât cel generat de frumuseţea artistică (muzică, poezie, pictură) sau cea morală (bunătate, dăruire). „Una dintre teorii afirmă că aprecierea frumuseţii naturii este atât de puternică pentru că este instinctuală, nu învăţată”, explică Linda Wasmer Andrews, expertă în psihilogie, într-un articol pentru Psychology Today.

Trendul tot mai accentuat al urbanizării a generat o înstrăinare a omului de natură, în dezavantajul lui. Generaţiile care vin din urmă par să fie cel mai vitregite de lipsa contactului cu natura. Doar unul din cinci copii păstrează o relaţie de comuniune cu natura ce poate fi considerată „realistă și realizabilă”, arată rezultatele unui proiect de cercetare britanic desfășurat într-o perioadă de trei ani de Societatea Regală pentru Protejarea Păsărilor (RSPB).