Clișeul elitei educate care renunţă la religie este pe cale de dispariţie

635

Un studiu sociologic transgeneraţional a scos la iveală o tendinţă contraintuitivă în rândul populaţiei americane.

Dacă perioada facultăţii era cunoscută drept perioada în care tinerii își pierdeau religia, studiul efectuat de Philip Schwadel, profesor asociat la Universitatea Nebraska Lincoln, a relevat că mai degrabă persoanele fără educaţie superioară renunţă la credinţă.

Astăzi, cu precădere membri Generaţiei X cel mai puţin educaţi (cei născuţi între 1965 și 1980) sunt mai predispuși să renunţe la religie, declară Schwadel, al cărui studiu este publicat în ediţia din august a jurnalului Social Forces.

Sociologul nu se ferește să spună că asistăm la o mutaţie istorică, deși studiul lui lasă totuși pe dinafară Generaţia milenialilor, pe motiv că „este încă prea devreme să ne dăm seama dacă aceștia se vor opri sau nu la o identitate religioasă”, așa cum notează Religion News.

Tendinţa vizibilă la americanii născuţi între 1920 şi 1930 era ca aceia care urmau o facultate să renunţe la religie. La fel era și în cadrul Generaţiei baby boomers, cei născuţi după război. Însă odată cu generaţia anilor 1960, lucrurile încep să se schimbe. Diferenţele dintre cei cu educaţie superioară și cei fără încep să se estompeze în privinţa afilierii religioase. La americanii născuţi în anii ’70, tendinţa este deja inversată: cei fără studii universitare sunt cei mai predispuși să renunţe la religie.

Studiul lui Schwadel este însă unul observaţional: nu identifică motive sau cauze, ci doar observă corelaţii. Despre cauze, autorul doar intuiește că ar putea fi legate de faptul că viaţa universitară s-a schimbat, devenind mult mai deschisă faţă de conexiunile religioase. Reţelele sociale universitare s-au schimbat și ele, e de părere sociologul, iar facultăţile sunt mult mai accesibile decât în trecut. Ele nu mai sunt un bastion al elitei culturale și nici tendinţele culturale care au început de la elite (vezi secularizarea) nu mai sunt un apanaj doar al acestei clase.

Sociologul vede drept o cauză în plus faptul că bisericile s-au schimbat. Și că pe măsură ce mai mulţi oameni cu educaţie superioară s-au afiliat bisericilor, cei fără educaţie au început să se simtă neconfortabil. „Știu din alte cercetări ale mele,” a spus Schwadel, „că oamenii vor să meargă la biserică împreună cu oameni care sunt ca ei.”

Alina Kartman
Alina Kartman face parte din echipa permanentă de redactori ST. Are peste 9 ani de experiență în presa online din România și, atunci când nu scrie pentru ST, îmbină jurnalismul cu videografia și copywriting-ul la studioul KiteMedia.