Finanţele islamice, o soluţie pentru un capitalism etic?

188

Învăţăturile Coranului cu privire la afaceri se potriveşte excelent obiectivelor mişcării globale a antreprenoriatului social, susţine Sheeza Ahmad, fondatorul întreprinderii sociale HelpingB într-un blog publicat pe portalul The Guardian.

Învăţăturile Coranului cu privire la afaceri se potrivesc excelent obiectivelor mişcării globale a antreprenoriatului social, susţine Sheeza Ahmad, fondatorul întreprinderii sociale HelpingB într-un blog publicat pe portalul The Guardian.

Tendinţa în consumul actual este investirea în produse care vin la pachet cu un beneficiu individual sau social, de aceea multe întreprinderi sociale au succes, scrie Ahmad. Însă această idee nu este deloc nouă, susţine editorialistul făcând trimitere la principiile Coranului.

Referindu-se la legea islamică a zakat-ului (procentul din avere pe care orice musulman productiv trebuie să îl ofere comunităţii), Ahmad a subliniat că aceasta îl învaţă pe musulman că succesul lui se împarte între trei entităţi: omul care a muncit, omul care a furnizat capitalul şi comunitatea, ca reprezentant al comunităţii. După ce zakatul a fost pus deoparte pentru beneficiul comunităţii, restul este „purificat” şi poate fi împărţit între celelalte părţi care au drept la el.

O sursă de inspiraţie pentru capitalismul etic ar putea fi şi sistemul bancar islamic. Băncile islamice sunt active mai ales în vestul Africii, unde ţări precum Nigeria manifestă un interes deosebit pentru investiţii cu ajutorul acestor instituţii financiare.

Faptul că nu percep dobândă (care este interzisă prin legea islamică Sharia) este unul dintre principalele puncte de atracţie al băncilor islamice. Cei care promovează acest tip de instituţii spun că ele pot constitui o alternativă sustenabilă la practicile bancare tradiţionale.