În Islanda se construiește primul templu păgân

1314

În toamna anului 2016, în capitala Islandei, Reykjavík, se va deschide primul templu păgân din teritoriile nordice, din ultimul mileniu, „o piatră de temelie”, așa cum o numesc cei care se consideră păgâni moderni și al căror număr este în creștere în Islanda.

Templul va fi construit de către organizaţia păgână Ásatrúarfélagið, care a avut acest plan încă de la înfiinţare, în 1972. La sfârșitul anilor 1980, autorităţile orașului le-au pus la dispoziţie reprezentanţilor asociaţiei o clădire, dar costurile renovării erau prea mari. În 2003, templul a prins din nou contur pe foaie, însă planurile au fost anulate de criza financiară din 2008, când organizaţia a pierdut o treime din venituri.

Prin urmare, construcţia se va realiza acum în două faze. În 2016 urmează să se deschidă templul, iar în următorii 10 ani se va lucra la ridicarea unui complex de clădiri de birouri și apartamente care să servească drept sediu pentru organizaţie, dar care să poată găzdui și „ucenici” care vin în vizită. Va exista, de asemenea, o zonă de ritualuri pentru ceremoniile care se fac în natură.

„Până acum, căsătoriile le puteam oficia doar vara și, desigur, copii se nasc tot timpul anului, deci trebuie să organizăm ceremonii de numire a copiilor și iarna sau toamna și, de asemenea, vom avea propria locaţie pentru înmormântări”, declară Hilmar Örn Hilmarsson, marele-preot al Ásatrúarfélagið. Fiind vorba de un templu păgân, clădirea va fi construită pe dealul de pe care se poate vedea întreaga capitală, dar aceasta va fi parţial îngropată în pământ, având un acoperiș parţial deschis, prin care lumina soarelui să creeze în interior forme distincte, în funcţie de anotimp.

Se pare că neopăgânismul capătă popularitate în Islanda. În ultimul deceniu, numărul membrilor Ásatrúarfélagið s-a triplat, ajungând la 2.400, la o populaţie de 330.000 de islandezi, scrie The Guardian. Hilmar spune că „nu crede nimeni într-un bărbat cu un ochi care călărește un cal cu opt picioare” și că poveștile cu vechii zei nordici sunt luate ca „metafore poetice pentru manifestările forţelor naturii și ale psihologiei umane”. Cu toate acestea, neopăgânii celebrează ritualuri de sacrificii străvechi, cu muzică, dans, lectură și mâncare, lăsând la o parte doar partea cu sacrificiul.

Intenţia finală a organizaţiei este ca această clădire să fie văzută ca o parte integrantă a caracterului naţional islandez. „Hallgrimskirkja este reprezentativă pentru Reykjavik”, spune Hilmar, referindu-se la biserica luterană din centrul orașului, al cărui design evocă peisajul tipic islandez. „Nu vrem nimic mai puţin de la clădirea noastră. Chiar ne așteptăm să devină o emblemă pentru Reykjavik în următorii ani”, adaugă el.

Eliza Vlădescu
După absolvirea Facultății de Comunicare și PR din cadrul SNSPA, Eliza Vlădescu a dat televiziunea pentru presa scrisă și de mai bine de 6 ani nu s-a uitat înapoi. Eliza face parte din echipa permanentă de redactori a revistei Semnele timpului.