Ajung animalele în Paradis? Este noua întrebare cu miză teologică în jurul căreia a fost generată o furtună mediatică. „Vinovat” este papa Francisc, dar fără voia sa. Mai degrabă i-au fost atribuite afirmaţii pe care oamenii au dorit să le audă.

Prin comportament sau mesaje, papa Francisc a fost „aplaudat” de către homosexuali, cuplurile necăsătorite sau adepţii teoriei Big Bang. Recent, a câștigat și simpatia iubitorilor de câini, activiștilor pentru drepturile animalelor și veganilor, susţine The New Tork Times într-un articol de fond.

Conform ziarului american, papa ar fi sugerat că animalele ar putea ajunge în Cer. Această concluzie vine în urma unei presupuse afirmaţii pe care suveranul pontif ar fi făcut-o recent la Vatican. Dorind, se pare, să mângâie un copil al cărui animal de casă tocmai murise, papa Francisc a afirmat că „Paradisul este deschis tuturor creaturilor lui Dumnezeu”. Aceste cuvinte de compasiune transmise copilului au declanșat o dezbatere aprinsă în mass-media.

Aplauze din partea veganilor

Ziare italiene, precum Corierre della Sera, au concluzionat că afirmaţia papei dezvăluie convingerea sa că și animalele au un loc în viaţa de apoi. Reacţia de susţinere a papei a fost promptă. Organizaţii precum Humane Society, din Statele Unite, și People for the Ethical Treatment of Animals (PETA, au salutat poziţia lui Francisc, pe care au perceput-o ca o îndepărtare de teologia tradiţională romano-catolică (una care afirmă că animalele nu pot ajunge în Rai, pentru că nu au suflete).

Sarah Withrow King, director PETA, unul dintre cele mai active grupuri împotriva sacrificării animalelor, a declarat că remarca papei este în acord cu ceea ce spune Biblia și că ar putea influenţa obiceiurile alimentare ale oamenilor, oferind un argument solid pentru renunţarea la carne. „Animalele nu sunt ale noastre, sunt ale lui Dumnezeu”, a susţinut King.

Reacţii de temperare a entuziasmului

Așa cum era de așteptat, reprezentanţii industriei cărnii și-au simţit ameninţate interesele și au intervenit în dezbatere. „Ca multe alte lucruri pe care le-a spus papa, comentariile sale cu privire la animale au fost interpretate greșit”, a susţinut Dave Warner, purtător de cuvânt al Consiliului Naţional al Producătorilor de Carne de Porc. În sprijinul poziţiei sale, Warner a amintit că utilizarea cărnii în alimentaţie nu are cum să fie un păcat atâta timp cât Dumnezeu le-a spus primilor oameni că au „stăpânire asupra tuturor animalelor”.

Nici spaţiul teologic nu a rămas indiferent la provocarea papei. Charles Camosy, scriitor și profesor de etică creștină la Universitatea Fordham, a declarat că este dificil de înţeles substratul transmis de Francisc, deoarece a vorbit „în limba pastorală”, care nu este menită să fie „disecată de academicieni”. Întrebat însă dacă remarca sa ar putea provoca o dezbaterea referitoare la posibilitatea ca animalele să aibă suflet și să ajungă în Cer, Camosy a răspuns sec: „Absolut.”

Unde dai și unde crapă

Deși presa s-a inflamat, iar controversele erau în toi, au fost și jurnaliști care au sesizat că nu există nicio dovadă că Francisc ar fi rostit cuvintele în timpul audienţei publice de la Vatican, nici că ar fi fost acolo vreun băieţel îndurerat din cauza morţii câinelui său.

Și atunci, cum de s-a ajuns la această poveste? Conform RNS, pot fi găsite explicaţii. În primul rând, subiectul pus în discuţie de către Francisc era în conexiune cu „timpul sfârșitului”. Cuvintele lui Francisc au fost asociate cu cele rostite de către unul dintre predecesorii săi. Este vorba despre papa Paul al VI-lea, care i-a spus unui băiat îndurerat de pierderea câinelui că „într-o zi, vom vedea animalele noastre din nou în eternitatea lui Hristos. Paradisul este deschis tuturor creaturilor lui Dumnezeu.”

În urma acestei asocieri, cotidianul italian a titrat că papa nu exclude posibilitatea ca animalele să intre în Paradis, nemenţionând la care dintre papi face referire. Drept urmare, a fost relativ facilă crearea unei confuzii. De aici și până la conturarea unei povești care a explodat în presă nu a mai fost decât un pas.

Așteptări justificate?

Ar mai putea fi invocată o cauză pentru capcana în care a căzut presa. Suntem deja obișnuiţi ca Francisc să facă afirmaţii cu un conţinut ridicat de controversă. Noua poveste se potrivea mult prea bine cu așteptările mass-mediei pentru a mai fi verificată autenticitatea ei. Se potrivea tiparului, susţin editorii de la RNS.

În plus, nu puţini sunt cei care își doresc cu adevărat ca animalele să ajungă în Paradis. De exemplu, un site precum Lumea Catholică, încercând să nuanţeze problema, traduce un articol integral dintr-o revistă americană, în care autorul (teologul James Martin) se întreabă dacă va mai avea vreodată posibilitatea să vadă câinii de care a fost atașat. Răspunsul său poate să fie emblematic pentru așteptările unei mari părţi ale iubitorilor de animale: „Sper. Şi mai sper că papa are dreptate.”

Problema sufletului, un spin teologic

Publicaţia The Times a analizat linia de gândire catolică în privinţa sufletului animalelor. Astfel, în secolul al XIX-lea, papa Pius al IX-lea a sprijinit puternic ideea conform căreia câinii şi alte animale nu au conştiinţă. În schimb, papa Ioan Paul al II-lea a părut că inversează această poziţie atunci când, în 1990, a spus că animalele au suflet şi sunt „la fel de aproape de Dumnezeu precum oamenii”. Nu de aceeași părere a fost papa Benedict al XVI-lea, care a susţinut că atunci când animalele mor „se sfârşeşte existenţa lor pe pământ”.

Dincolo de controversa care, cel mai probabil, va continua, rămâne un fapt cert: chestiunea sufletului a generat mai multe probleme decât le-a rezolvat. S-a plecat de la o premisă care a fost acceptată în mod tradiţional și care constă în nemurirea sufletului. Aproape că nici nu se mai ia în calcul faptul ca această concepţie să fie falsă. Și dacă eroarea este mai profundă decât simpla dezbatere referitoare la animalele care se vor plimba prin Paradis?