(In)dezirabila moştenire a Papei Benedict al XVI-lea

188

Astăzi, când ceasurile din Vatican vor bate ora 20:00, Papa Benedict al XVI-lea va înceta oficial să mai fie liderul Bisericii Catolice şi se va retrage din lumina reflectoarelor. Papa va locui până în aprilie în Palatul Apostolic Gandolfo, după care va locui permanent într-o rezidenţă denumită Mater Ecclesiae.

Retragerea sa, anunţată în urmă cu 17 zile, a fost caracterizată ca demonstrând acelaşi simţ de umilinţă, datorie şi slujire pe care Papa Benedict al XVI-lea l-a arătat şi în funcţia sa de Suveran Pontif.

Însă, dincolo de evaluarea slujirii sale faţă de biserică şi credincioşi, criticile la adresa Vaticanului aduse în ultimele zile au fost foarte acerbe şi au scos în evidenţă toate problemele de imagine care erodează de ani de zile Biserica Catolică Mondială.

După plecarea sa, Benedict va lăsa în urmă o biserică în criză, una sfâşiată de scandaluri sexuale, diviziune internă şi cu un număr din ce în ce mai mic de credincioşi.

Care este moştenirea pe care o lasă Benedict şi care este misiunea pe care o are de îndeplinit următorul papă?

În primul rând, pontificatul său a fost călăuzit de convingerea fermă că multe dintre relele care s-au abătut asupra bisericii îşi au originea în înţelegerea eronată a reformelor din cadrul Conciliului Vatican II – întâlniri ecumenice ce au avut loc între 1962-1965 şi care au dorit modernizarea bisericii. Benedict a insistat, în numeroase ocazii, că Vatican II nu a fost sinonim cu o separare decisivă de trecut, ci mai degrabă o continuare a celor mai bune tradiţii.

În al doilea rând, Benedict a fost un profesor de teologie care a transformat credincioşii în studenţi, cărora le scria şi vorbea adeseori despre credinţa şi istoria catolică. Învăţăturile sale au urmărit să reducă creştinismul la esenţă: speranţă, iubire, binefacere.

În al treilea rând, deciziile Papei Benedict au fost precaute şi s-au menţinut pe calea conservatorismului. El a restitutit Sfântului Scaun o mare parte a puterii, însă încercarea de rezolvare a problemei pedofiliei – răspândită între clerici din întreaga lume – a eşuat, potrivit lui Adriano Prosperi, profesor emerit la Universitatea din Pisa, într-un interviu pentru Euronews.

Critici puternice au fost formulate şi cu privire la menţinerea interdicţiei ca femeile să poată fi hirotonite, dar şi cu privire la căsătoriile homosexuale. Poziţia categorică a lui Benedict a atras o revoltă chiar în interiorul bisericii. „În timp ce catolicii din întreaga lume se pregătesc pentru conclav, nu putem uita că biserica rămâne un „club exclusiv bărbătesc" şi nu permite femeilor să aibă un cuvânt de spus cu privire la alegerea noului suveran" a declarat Erin Saiz Hanna, liderul Conferinţei pentru Hirotonirea Femeilor, citată de Huffington Post.

Vehemenţa aceasta chiar a dat naştere şi unui zvon, potrivit căruia cardinalii care susţin căsătoriile gay şi hirotonirea femeilor vor anunţa alegerea noului papă folosind fum roz. Însă Benedict nu va fi acolo ca să vadă toate acestea. Misiunea lui s-a încheiat.

Şi, după cum a predicat el în faţa mulţimii de 150.000 de credincioşi adunaţi ieri în Piaţa Sf. Petru, „a iubi biserica înseamnă a avea curajul de a lua decizii dificile, dureroase şi de a păstra în minte, întotdeauna, binele bisericii, iar nu binele tău". Rămâne de văzut în ce măsură succesorul său va adera la acest deziderat.