Religia, subiect de discordie la recensământ

57

Reprezentanţii bisericilor cer credincioșilor să își declare deschis și cu acurateţe apartenenţa religioasă. Asociaţiile de atei îi îndeamnă pe cei fără religie să facă același lucru. Realitatea din teren ridică însă obstacole și pentru unii și pentru alţii, în contextul în care mulţi recenzori completează în grabă, greșit, cu creionul, sau nu completează deloc câmpul „Religie" de pe formularele de recensământ.

Reprezentanţii bisericilor îndeamnă credincioşii să îşi declare explicit credinţa, ţinând cont de faptul că recensământul va fi un reper puternic în stabilirea viitoarelor politici de dezvoltare socio-economică a ţării. Din același considerent, și Asociaţia Umanistă Română a invitat ateii, agnosticii, liber cugetătorii, scepticii sau persoanele indiferente faţă de religie să își afirme modul de gândire la recensământ.

„Nu contează faptul că ai fost botezat sau în ce credinţă ai fost educat în copilărie, contează ceea ce gândeşti sau crezi acum despre religie," a declarat Remus Cernea, președintele Asociaţiei Umaniste Române, sintetizând totodată și mesajul cultelor: importantă este convingerea actuală.

Pe măsură ce se apropie data la care recensământul se încheie, 31 octombrie, ambele tabere atrag atenţia asupra faptului că este nevoie urgentă să se rezolve dificultăţile din teren.

Iată doar câteva dintre acestea:1. Persoane care au participat deja la recensământ spun că recenzorii au refuzat să noteze religia, motivând că ar fi o întrebare opţională. În realitate însă, doar răspunsul este opţional, întrebarea este obligatorie.

2. Alţii au reclamat că recenzorii au notat conștiincios doar datele despre capul familiei, în dreptul soţiei și al copiilor notând doar date fragmentare, cu promisiunea că pe restul, inclusiv religia, le vor completa mai târziu.

3. Înscrierea datelor cu creionul este o altă problemă întâlnită pe teren, și reclamată nu doar de respondenţi din mediu rural, ci și din cei provenind din mediu urban.

4. Unii recenzori aplică regulamentul „după ureche". Potrivit unei sesizări primite pe adresa redacţiei, o simpatizantă a unei biserici neoprotestante nu a putut opta pentru religia aferentă bisericii pe care o frecventează fiindcă „nu are nimic la mână că a schimbat religia."

Reprezentanţii cultelor spun că pentru toate aceste nereguli există o soluţie simplă: refuzarea de a semna chestionarul cu neclarităţi, până când acestea nu sunt rezolvate. Persoanele chestionate pot să solicite ca recenzorul să revină ulterior pentru semnătură.

Nu toate neregulile sunt provocate însă de recenzori. Potrivit unei alte sesizări primite de ST, o studentă recenzor în Florești (Giurgiu) a semnalat faptul că la instruirea pentru recensământ li s-a spus să nu completeze codul în dreptul câmpului „Religie", fiindcă acesta s-ar putea modifica. Ulterior a fost anunţată că aceste coduri nu vor fi schimbate și că poate trece și codurile.

Cazul nu este singular. O persoană a sesizat că cenzorul a refuzat să înscrie codul aferent religiei, motivând că „nu este abilitat să treacă codul religiei, întrucât datele sunt procesate de persoane specializate." Verificând apoi în Manualul Recensământului (p. 140), a observat că cel desemnat să noteze codul corespunzător este recenzorul, dar și că formatarea tabelului care conţine lista religiilor poate crea ușor confuzii la atribuirea codurilor.