Stephen Hawking: Nu mă tem de moarte, nu există Rai

972

Cunoscutul om de știinţă britanic Stephen Hawking a exclus ideea existenţei Raiului și a vieţii de după moarte. Hawking afirmă fără teamă că existenţa unui Rai este „o poveste nemuritoare", pentru cei ce se tem de întuneric.

Stephen Hawking, director de cercetare la Centre for Theoretical Cosmology în cadrul Cambridge University, a susţinut luni o conferinţă la întâlnirea Google Zeitgeist din Londra, pe tema „De ce suntem aici?". Înaintea conferinţei, publicaţia The Guardian i-a cerut să răspundă aceleiași întrebări și altora în cadrul unui interviu.

Înainte de întrebarea în sine și răspunsul ei, publicaţia i-a cerut să explice care este valoarea și importanţa acesteia. „Universul e guvernat de știinţă. Dar știinţa ne spune că nu putem rezolva ecuaţiile direct în abstract”, a spus fizicianul. „Trebuie să folosim eficient teoria darwiniană a selecţiei naturale cu privire la acele societăţi care au cele mai mari șanse de supravieţuire. Acestora le atribuim o valoare mai mare."

Întrucât Hawking a insistat să nu-l implicăm pe Dumnezeu în creaţia Universului, publicaţia l-a întrebat dacă „existenţa noastră se reduce la noroc?" Fizicianul a confirmat: „Ştiinţa anunţă faptul că multe tipuri de univers pot fi create spontan, din nimic. Faptul că suntem aici este o chestiune de șansă."

The Guardian l-a întrebat pe omul de știinţă dacă se teme de moarte. Se știe că Hawking a fost diagnosticat la 21 de ani cu o boală neuromotorie incurabilă care ar fi trebui să-i aducă moartea în câţi va ani. Fizicianul, acum în vârstă de 69 de ani, afirmă că „am trăit sub spectrul morţii imediate în ultimii 49 de ani. Nu mă tem de moarte, dar nici nu mă grăbesc să mor. Mai am multe de făcut înainte de asta." În acest context și la această întrebare, Hawking a adăugat: „Văd creierul asemenea unui computer care își va înceta activitatea atunci când componentele cedează. Nu există Rai sau viaţă de după moarte pentru computerele care au cedat; aceasta este o poveste nemuritoare pentru oamenii care se tem de întuneric."

Comentariile sale publicate de The Guardian au atras critici din partea creștinilor. Stephen Green, directorul Christian Voice, un grup de lobby creștin, a spus că „aceste comparaţii cu un computer care se stinge arată un om capabil să gândească lucrurile doar într-un mod materialist. Este un punct de vedere întunecat, al unui om care încearcă să înţeleagă ceva ce spiritual nu are capacitatea de a o face. Oamenii care cred în viaţa de după moarte nu o fac pentru că le este teamă de moarte, aceasta este o greșită înţelegere a gândirii religioase."

În cartea sa din 1988 Scurtă istorie a timpului, Hawking atrăgea atenţia publicului, printre altele, pentru perspectiva pe care o avea cu privire la o teorie prin care să încerce o explicaţie a tuturor lucrurilor. Dacă acest demers ar da rezultate, scria el, ar putea fi considerat „triumful final al raţiunii umane – căci atunci am putea cunoaște gândul lui Dumnezeu". Ulterior însă, în toamna lui 2010, prin cartea The Grand Design el a generat controverse afirmând că suntem o creaţie spontană în Univers. „Întrebarea este dacă începutul Universului a fost ales de Dumnezeu, din motive necunoscute nouă sau a fost determinat de legile știinţei? Cred că a doua variantă. Dacă vreţi, puteţi numi legile știinţei „Dumnezeu", dar atunci nu mai vorbim de un Dumnezeu personal pe care îl poţi întâlni sau căruia îi poţi pune întrebări."

Stephen Hawking este în topul celor mai inteligenţi oameni ai planetei. De-a lungul timpului însă, mai mulţi oameni de știinţă credincioși au criticat poziţiile lui Hawking prin care acesta respinge ideea unui Dumnezeu creator personal. Dacă Manuel Carreira a respins teoria fizicianului ca lipsită de „rigoare știinţifică" și nevalidă, John Lennox a afirmat că „Dumnezeu este o persoană, nu o teorie".