Care sunt principalele provocări şi tendinţe pentru anul 2010 la nivel global? Rata mare a şomajului va fi una dintre principalele dificultăţi cu care se vor confrunta majoritatea ţărilor, amploarea fenomenului depinzând de severitatea crizei şi de caracteristicile locale ale pieţei muncii.

Economia mondială va creşte cu 2,8% în 2010, potrivit previziunilor furnizate de IHS Global Insight[1], după ce în 2009 s-a înregistrat o scădere de 2 procente. Recuperarea va fi lentă, dar stabilă.

Care sunt principalele provocări şi tendinţe pentru anul 2010 la nivel global? Rata mare a şomajului va fi una dintre principalele dificultăţi cu care se vor confrunta majoritatea ţărilor, amploarea fenomenului depinzând de severitatea crizei şi de caracteristicile locale ale pieţei muncii. În 2009, Europa înregistra rate ale şomajului impresionante. Cea mai mare creştere îi aparţine Letoniei, cu o rată a şomajului de 22,3% în noiembrie 2009, adică dublu faţă de aceeaşi perioadă din 2008[2]. Spania ocupă locul secund în acest top negativ, cu un nivel al şomajului de 20% în noiembrie 2009. Rate ridicate, de circa 10%, s-au înregistrat în state ca Irlanda, Franţa, Slovacia şi Turcia. Conform previziunilor, primul trimestru al lui 2010 va aduce un vârf al şomajului.

O altă provocare este gestionarea deficitelor publice, întrucât pachetele de stimulare financiară au condus la o explozie a deficitelor. Statele Unite vor avea un deficit în jur de 9,9% din PIB, potrivit FMI. Nici Japonia nu trece printr-o situaţie mai bună, observa economistul-şef de la Goldman Sachs, Jim O’ Neill. În Europa, majoritatea ţărilor au depăşit limita de 3% din PIB. Agenţiile de rating au avertizat în legătură cu deficitele nesustenabile ale Greciei şi Irlandei. Mari economii, ca Marea Britanie sau Spania, vor avea un grad de neacoperire a cheltuielilor de peste 10% din PIB[3].

După ce în ultimii 2 ani, guvernele, în special în SUA şi China, s-au implicat puternic în activitatea economică, marile economii ale lumii vor trebui să decidă care este momentul optim şi care sunt modalităţile concrete de retragere din economia privată. Chiar dacă situaţia se va îmbunătăţi, dependenţa de guvern va rămâne mare. Guvernele vor fi nevoite să găsească metode de reducere a cheltuielilor publice şi să prezinte proiecte credibile de atingere a unui echilibru bugetar pe termen mediu. De asemenea, în ţările puternic îndatorate, guvernele vor trebui să convingă pieţele de sustenabilitatea acestor datorii pe termen mediu şi lung, pentru a putea avea în continuare acces la finanţare în condiţii convenabile.

Dacă IHS Global Insight estimează o creştere de 2% la nivel mondial, proiecţiile FMI sunt şi mai optimiste: 3,2% din PIB[4]. Anul 2010 ar putea însemna o creştere economică de aproximativ 2 procente pentru Statele Unite. Economia europeană ar urma să crească mai lent decât pe continentul nord-american. Pentru o regiune în care sectorul bancar este principala sursă de finanţare a activităţii economice, reuşita relansării creşterii economice depinde de succesul sau eşecul restabilirii sistemului bancar în Europa. Unele state ar putea înregistra o creştere de până la 1% din PIB, însă ţări ca Islanda, Irlanda sau Spania se pare că vor trece printr-o nouă contractare a economiei. În Asia, se estimează că economia Japoniei va creşte cu 1,4 %. În ţările în curs de dezvoltare din Asia, Orientul Mijlociu, Africa şi America Latină, s-ar înregistra şi creşteri economice de peste 7% din PIB. Se estimează creşteri situate în jurul a 3% pentru China, India, Qatar, Brazilia şi Mexic. Pentru Europa de Est, se prognozează o creştere de doar un procent.

Actorii principali în 2010

China este una dintre puţinele ţări care au trecut uşor prin momentele acute ale crizei. Chiar dacă exporturile sale au scăzut, pachetul de stimulare economică oferit de guvern a atenuat impactul. Se preconizează că în acest an economia Chinei o va depăşi pe cea a Japoniei, devenind cea de-a doua economie la nivel global[5]. Datorită rolului sporit al Chinei în exporturile mondiale, toată lumea urmăreşte cu nerăbdare mişcările Beijingului, mai ales că sunt şanse foarte mari ca, în 2010, China să depăşească Germania şi să devină primul exportator mondial. Unii analişti susţin că motivul creşterii înregistrate de China este controlarea schimbului valutar de către guvern.

Totuşi, dezvoltarea exporturilor se datorează şi unei cereri foarte mari de bunuri mai ieftine pe plan internaţional, precum şi eliminării taxei pe textile, începând din ianuarie 2009. Până în 2008, exporturile Chinei crescuseră cu 23% pe an. În 2009 însă, reprezentau 24% din PIB, comparativ cu 36% în 2007. Ascensiunea Chinei a provocat îngrijorare şi a determinat unele ţări să adopte măsuri protecţioniste, un exemplu recent fiind tarifele mai mari pentru importurile de ţevi de aluminiu din China, adoptate de Comisia Internaţională de Comerţ a SUA în 30 decembrie 2009.

În Statele Unite ale Americii, la alegerile pentru Camera Reprezentanţilor, din noiembrie 2010, democraţii riscă să fie penalizaţi pentru situaţia economică dificilă. În mod obişnuit, partidul aflat la putere pierde locuri după alegerea unui nou preşedinte. Pierderea majorităţii îngreunează însă adoptarea unui curs consecvent de politică economică. Probabil şi din cauza presiunii politice, cea mai recentă propunere a preşedintelui Barack Obama este o taxă specială cu o valoare de 0,15-1% din active, impusă băncilor cu active de peste 50 de miliarde de dolari. Rolul taxei va fi să recupereze pierderile planului de salvare a sectorului financiar. Planul, care trebuie aprobat de Congres, este destinat să preîntâmpine „abuzul şi excesul care au provocat colapsul”, declara preşedintele Obama.

Deşi a înregistrat o scădere economică de aproximativ 5% din PIB, Germania a cunoscut o creştere efectivă a numărului de şomeri cu doar 230.000 de persoane, în 2009[6]. În vara acestui an se vor putea vedea însă primele efecte negative ale crizei globale asupra pieţei muncii din Germania. Până acum, 1,1 milioane de locuri de muncă au fost conservate datorită programului unic de muncă pe scurtă durată, susţinut de guvern. De asemenea, competiţia reprezentată de ţările în curs de dezvoltare va contribui la scăderea exporturilor.

Şi pentru britanici urmează alegeri pentru guvern, un guvern care va trebui să găsească soluţii de redresare a finanţelor publice. O parte importantă din bunăstarea Marii Britanii se datora sectorului financiar, însă, odată cu criza puternică din 2009, tot mai multe voci se întreabă dacă Londra mai poate fi considerată un centru financiar.

România, în cifre

În România, şomajul ar putea atinge 10% în primul trimestru al lui 2010, afirma Mihai Şeitan, actualul ministru al Muncii. Cătălin Păuna, economistul Băncii Mondiale, crede că şomajul se va plasa sub 10% şi că va atinge pragul maxim în primul sau al doilea trimestru[7].

Guvernul şi-a asumat reducerea deficitului bugetar la 5,9% din PIB, ceea ce presupune reforme în administraţie, respectiv îngheţarea posturilor şi a salariilor, precum şi disponibilizări masive. Reluarea activităţii economice va avea ca efect o reducere a subocupării personalului şi, doar în măsura în care aceasta este susţinută în timp, va putea să genereze noi locuri de muncă. Guvernul României şi FMI au prognozat o creştere economică de 1,3% în 2010. Economistul-şef al BCR, Lucian Anghel, indica un avans de 0,6%, iar agenţia de rating Moody’s a revizuit prognoza de creştere de la 1,2 la 2,3%[8]. Ascensiunea se va relua începând cu trimestrul al doilea al anului în curs.

Sistemul financiar românesc este încă fragil. Chiar dacă pieţele financiare sunt pe un curs ascendent, sunt caracterizate totuşi de o volatilitate ridicată, superioară nivelului pre-criză. În sistemul bancar va exista o creştere uşoară a creditării. Totuşi, deşi colapsul a fost împiedicat prin intervenţia statului, orientarea spre creştere şi profituri pe termen scurt nu pare să se fi modificat semnificativ.

Dacă în ultimul an oamenii de afaceri s-au concentrat pe strategii de supravieţuire pe termen scurt, începând cu 2010 vor trebui să îşi îndrepte atenţia asupra identificării unor strategii de redresare. Anul care ne stă în faţă ne va arăta în ce măsură guvernele, sectorul privat, dar şi indivizii au învăţat ceva din greşelile care au provocat actuala criză economică.

Un an al reinventării

Atât la nivel global, cât şi la nivel individual, anul 2010 va fi un an al disciplinei şi al măsurilor dure, de redresare. Vindecarea nu se poate face cu prăjituri. Din competiţia economică vor ieşi învingători cei suficient de flexibili în a se adapta rapid noilor cerinţe ale consumatorilor, în contextul crizei. Mai mult ca oricând, azi contează eficienţa şi calitatea.

Anii dificili pot fi priviţi ca o oportunitate de a ne modela caracterul într-un mod pozitiv. Un studiu realizat de Biroul Naţional de Cercetare Economică al Statelor Unite şi citat de Newsweek Magazine[9], bazat pe date din perioada 1972-2006, releva că un singur an incomod din punct de vedere economic, experimentat la vârsta adultă timpurie, poate avea un impact major asupra valorilor individului. Tinerii absolvenţi de astăzi, cei mai afectaţi de şomaj, vor câştiga, poate, mai puţin, dar vor economisi mai mult decât generaţiile anterioare şi, cel mai probabil, vor păstra această atitudine pentru întreaga viaţă. Conform unui alt studiu, menţionat de publicaţia amintită, recesiunea are efecte semnificative nu doar asupra modului de gestionare a resurselor, ci şi asupra perspectivei despre viaţă. Trecut prin greutăţile crizei, individul va acorda o mai mare atenţie timpului petrecut alături de familie şi de prieteni.


[1] IHS Global Insight este o companie care realizează previziuni economice la nivel global. Cele 10 prognoze făcute anterior, pentru 2009, s-au dovedit exacte, una dintre acestea fiind cea despre contractarea economiei mondiale cu 2%.
[2] Conform Eurostat
[3] Date oferite de Comisia Europeană şi FMI, preluate din Business Week, 15 ianuarie 2010
[4] „World Economic Outlook", www.imf.org, octombrie 2009
[5] Potrivit Economist Intelligence Unit, companie de consultanţă şi cercetare, divizie a grupului The Economist
[6] „German Economy on Brink of Radical Restructuring", Der Spiegel, 31 decembrie 2009
[7] „Şomajul, problema nr. 1 în 2010. La ce să ne aşteptăm pentru viitor?", Wall Street Journal , ediţia online, 13 noiembrie 2009
[8] „Moody's Ups Romania 2010 GDP Forecast To 2.3% Vs 1.2%", Mediafax, 19 ianuarie 2010
[9] „The Recession Generation", Newsweek , 9 ianuarie 2010