Alergarea de rezistenţă ar putea dăuna sănătăţii

791

Alergarea de rezistenţă ar putea fi dăunătoare pentru sănătate la fel ca şi consumul de cheeseburgeri, potrivit unui nou studiu.

Alergarea de rezistenţă ar putea fi la fel de dăunătoare pentru sănătate ca şi consumul de cheeseburgeri, potrivit unui nou studiu.

Întotdeauna atleţii de rezistenţă sau cei care au alergat la zeci de maratoane au fost consideraţi oameni de fier, iar acest tip de exerciţiu fizic a fost considerat foarte benefic pentru sănătate, având efecte pozitive chiar şi asupra longevităţii. Însă aceste efecte par să dispară după alergarea a mai mult de 48 km pe săptămână, susţine un studiu recent. O tensiune sangvină normală, un nivel de colesterol în limitele normale şi o inimă sănătoasă sunt unele dintre avantajele alergării care ar putea fi reduse, cel puţin parţial, de alergarea de rezistenţă deoarece aceasta măreşte riscul de a suferi fibrilaţie atrială şi alte boli cardiovasculare, susţine acelaşi studiu.

Părerile privind aceste descoperiri sunt împărţite, mulţi fiind sceptici.

Unii medici cardiologi şi medici specialişti de medicină sportivă susţin că aceste studii nu sunt concludente. Ei trag un semnal de alarmă mai degrabă pentru cei care au o viaţă sedentară decât pentru cei care realizează un sport de rezistenţă. Ei susţin faptul că cea mai bună protecţie pentru o inimă sănătoasă este exerciţiul moderat, însă de asemenea declară că nu există limite pentru acesta, potrivit lui Benjamin Levine, director la Institute for Exercise and Environmental Medicine din Dallas şi profesor de medicină la University of Texas Southwestern Medical Center.

James O'Keefe, un cardiolog sportiv şi fost participant la triatlon, a observat în jurul vârstei de 40 de ani că după ce făcea exerciţiu intens avea palpitaţii. El a scris o parte dintr-un articol în Mayo Clinic Proceedings şi spunea că „exerciţiile de rezistenţă excesivă de lungă durată pot provoca modificarea structurii inimii şi a arterelor.

Paul Williams, directorul proiectului numit National Runners' Health Study, a publicat câteva articole prin care arăta că alergarea aduce nenumărate avantaje asupra sănătăţii. De asemenea, a realizat un studiu care a demonstrat că 2.377 atleţi care au avut un atac de cord au supravieţuit; în 10,4 ani, 526 dintre ei au decedat, 71,5 % dintre aceştia din cauza unei boli cardiovasculare. Însă Williams a descoperit că pe măsură ce începeau să alerge sau să meargă după un atac de cord, posibilităţile de a muri din cauza unei boli cardiovasculare scădeau (mai puţin de 7,1 km de alergare sau 10,7 km de mers pe zi).

În anul 2011, câştigătorul Ironman Triathlon World Championship, Normann Stadler a fost operat de urgenţă din cauza unui anevrism de aortă, o situaţie care nu a fost provocată, dar foarte posibil agravată de alergarea de rezistenţă. Studiile efectuate în domeniu relevă faptul că există o legătură între atleţii de rezistenţă şi lărgirea rădăcinii aortei, notează online.wsj.com.