Anual, 30.000 de români își cumpără cancerul pulmonar cu 273 de lei pe lună

222

Peste 30.000 de români mor în fiecare an de cancer la plămâni, într-un context în care 4.400.000 fumează zilnic, iar sistemul sanitar este lipsit atât de mijloacele de depistare la timp a bolii, cât și de medicamente pentru tratarea ei.

„Această formă de cancer este cea mai răspândită la bărbaţi şi se află pe locul doi la femei după cancerul de col uterin", a declarat într-o conferinţă de presă prof. dr. Florin Mihălţan, preşedintele Societăţii Naţionale de Pneumonologie, menţionând ca principală cauză fumatul, relatează Agerpres.

Conform Studiului global privind tutunul la adulţi (GATS), în România, peste 4,4 milioane de persoane fumează zilnic, cu 34% bărbaţi și 14,5% femei. Asta înseamnă că, în România, mai mult de 3 bărbaţi din 10 şi o femeie din 10 fumează în fiecare zi, a explicat doctor Sorina Irimie, manager proiect GATS România.

Cei mai mulţi dintre fumători au început să fumeze zilnic la vârsta de 17-19 ani (43,1%), iar peste 50% dintre fumători consumă în medie 20 de ţigări pe zi. Aceştia sunt cei mai expuşi îmbolnăvirilor din cauza tutunului.

Potrivit raportului, un fumător român cheltuie în medie 273 de lei pe lună pentru ţigări.

Numai bolnav în România să nu fii

Dacă acest tip de cancer ar fi depistat de la început, șansele de supravieţuire ale pacienţilor ar putea ajunge la 90%, conform prof. dr. Ruxandra Ulmeanu, medic la Institutul Marius Nasta, citată de Agerpres. Din păcate, la momentul depistării, în cazul a 75% dintre pacienţi, cancerul se află în stadii avansate, ceea ce duce la o rată de supravieţuire de 17-18%, la cinci ani de la diagnosticare. Evoluţia silenţioasă şi nespecifică a acestei boli face ca să se depisteze în general extrem de târziu.

Dr. Ulmeanu a evidenţiat că în România se înregistrează o creştere a numărului de bolnavi la femei, adolescenţi, tineri adulţi şi copii. Peste 10.000 de cazuri noi se înregistrează în fiecare an.

Diagnosticarea precoce a bolii este posibilă prin intermediul bronhoscopiei, o procedură care stabileşte cu certitudine, în timp foarte scurt, diagnosticul de cancer pulmonar.

La Institutul Marius Nasta din Bucureşti, sunt examinaţi anual 60% din pacienţii din România care necesită bronhoscopie. Directorul medical al institutului ar vrea să îl transforme în primul centru de referinţă pentru diagnostic precoce şi tratament endoscopic al cancerului pulmonar prin bronhoscopie din România, doar că lipsesc banii. Pentru achiziţia aparaturii moderne sunt necesari peste 1 milion de euro.

„Acest lucru este imperios necesar cu cât în ultimii ani am înregistrat o creştere dramatică a neoplaziilor cu implicare pulmonară la copii, adolescenţi şi tineri adulţi. Mai mult decât atât institutul atinge anual cifre record, pentru Europa şi pentru întreaga lume, în ceea ce priveşte numărul pacienţilor investigaţi prin bronhoscopie. Peste 10.000 într-un an. Comparativ în Europa centrele de referinţă efectuează 3-4.000 de bronhoscopii anual," spune prof. dr. Emilia Crişan, directorul medical al institutului.

Taxa clawback, sau de ce să te ferești de cancer în România

Bolnavii de cancer din România, plătitori de taxe şi contributori la bugetul sistemului naţional de sănătate, au ajuns în situaţia de a-şi cumpăra tratementul medicamentos din străinătate, pe propria cheltuială, se arată într-un comunicat de presă al Federaţiei Asociaţiilor Bolnavilor de Cancer (FABC), conform Agerpres.

Potrivit reprezentanţilor FABC sistemul clawback şi impunerea unor preţuri nesustenabile pentru medicamentele cu prescripţie medicală duce la dispariţia de pe piaţa românească a unor produse indispensabile tratamentului persoanelor suferinde de cancer.

Aproximativ 40 de medicamente oncologice stipulate în ghidurile Ministerului Sănătăţii destinate tratamentului pacienţilor cu cancer sunt practic inexistente în ţara noastră. Printre citostaticele care nu se găsesc în farmacii sunt: Dacarbazinum, Bleomicin, Vinblastinum, Dactinomycin, Tisplatin, Tamoxifen etc.

Taxa clawback, o taxă pe vânzările suplimentare „este injustă şi ilegală pentru că are ca bază de impozitare preţul de raft, care include adaosul distribuitorului, adaosul aplicat de farmacii şi TVA. În plus, este calculată pe baza unor date eronate, furnizate în mod netransparent de CNAS", spune preşedintele Asociaţia Producătorilor de Medicamente Generice (APMG).

Efectele sunt dramatice. Pe lângă citostatice, și medicamentele prescrise în bolile sistemului cardiovascular, nervos şi infecţioase, cu preţuri accesibile, ar putea dispărea din farmacii, avertizează (APMG), deoarece companiile vor fi nevoite să renunţe la produsele neprofitabile, respectiv ieftine şi, implicit, accesibile majorităţii pacienţilor.