Faţă în faţă cu cancerul

2029

Cancerul a devenit fără îndoială boala secolului nostru. Mecanismul prin care acesta se produce este unul destul de complex, dar o simplă explicaţie a factorilor de risc ne poate ajuta să luăm decizii care să îi prevină pe unii dintre aceștia.

Cancerul este o tulburare în controlul mecanismelor de multiplicare şi localizare celulară. Celulele normale deţin mjloace care limitează rata multiplicării lor, încât celulele noi apar numai când celelalte au murit — cel puţin după ce creşterea din cursul copilăriei a încetat. Mecanisme de control asigură faptul că majoritatea celulelor aparţinând organelor fixe nu părăsesc locul lor şi nu intră niciodată în curentul sangvin sau în circulaţia limfatică, pentru ca apoi să se aşeze şi să se multiplice în vreun organ îndepărtat (formând o metastază).

Cum apare cancerul?

Defectele care stau la baza faptului că celulele nu mai pot fi controlate sunt de obicei localizate în acidul dezoxiribonucleic din nucleul celular. Cu alte cuvinte, dacă anumite gene sunt lezate sau mutate, celula nu se va mai comporta normal. Organismul are mecanisme multiple de urgenţă şi înainte ca neoplazia (cancerul) să apară, celulele trebuie să acumuleze numeroase mutaţii. O proporţie mică de cancere sunt ereditare. În aceste cazuri, leziunile acidului dezoxiribonucleic sunt moştenite de la părinţi. Alte cauze de leziuni sunt radiaţiile, inclusiv radiaţiile naturale, şi expunerea la substanţe chimice care se fixează pe şi alterează acidul dezoxiribonucleic. De exemplu, substanţele chimice din fumul de tutun sau radicalii liberi. Radicalii liberi sunt molecule foarte reactive, care se formează în cursul proceselor de metabolism, dar, de obicei, sunt inactivate repede.

Îmbătrânirea poate duce la acumularea de leziuni genetice nereparate, suficiente pentru a produce cancer, datorită expunerii prelungite la riscuri de mediu. Odată cu înaintarea în vârstă, mecanismele prin care celulele detectează şi repară acidul dezoxiribonucleic lezat devin mai puţin eficiente şi permit ca să persiste o proporţie mai mare de erori.

Un alt mecanism care, în mod normal, previne acumularea acidului dezoxiribonucleic lezat este apoptoza sau moartea celulară programată, prin care celulele detectează propriile erori ireparabile şi “se sinucid”. Dar genele care controlează apoptoza pot fi şi ele lezate în decursul timpului, iar urmarea este că celule cu leziuni ale acidului dezoxiribonucleic supravieţuiesc în loc să se autodistrugă. În celulele îmbătrânite mecanismele biochimice care distrug acizii liberi dăunători sunt mai puţin eficiente, rezultând un mediu celular mai predispus la leziuni.

Odată cu înaintarea în vârstă, şi sistemul imunitar devine mai puţin eficient, ceea ce face că celulele anormale care se pot dezvolta în stadiile iniţiale ale cancerului nu sunt depistate şi nici distruse de limfocite sau macrofage. În timp ce celule canceroase apar cu o anumită regularitate la toţi, marea majoritate este depistată şi ori sunt distruse, ori suferă procesul de apoptoză. Chiar dacă o astfel de celulă supravieţuieşte, dacă nu se divide foarte repede, nu va forma niciodată o tumoră suficient de mare pentru a produce vreun simptom în restul anilor de viată.

Diminuarea riscurilor

Deci, cu toate că iniţierea celulelor canceroase este esenţială, favorizarea sau promovarea creşterii rapide va determina, de asemenea, cât de repede va creşte şi dacă va produce probleme clinice. Factorii care pot promova o creştere celulară rapidă includ hormoni, ca estrogenul şi insulina, şi unele substanţe chimice care modifică expresia genelor, pentrtu a creşte diviziunea celulară. Consumul crescut de grăsimi alimentare şi de calorii poate favoriza creşterea tumorală.

Deci, chiar dacă sunt implicaţi factori genetici, expunerile la mediul înconjurător şi alegerile personale vor influenţa, de asemenea, riscul apariţiei cancerului. Astfel, obezitatea la femeile după menopauză poate produce niveluri crescute de insulină. Alegerile alimentare pot reduce sau creşte riscul cancerului în diferite moduri. Fructele şi vegetalele pot preveni obezitatea şi pot limita ingestia excesivă de calorii, ce poate promova creşterea tumorală. Antioxidanţii din alimentaţie inactivează radicalii liberi, după cum şi alţi factori alimentari pot stimula enzimele detoxifiante ale ficatului. Alegerile alimentare corecte pot reduce cu 35% decesele de cancer.

Goji berries