Alimentaţia vegetariană și hipertensiunea arterială

1094

Hipertensiunea arterială constituie boala ce se întâlneşte cel mai des în ţările dezvoltate, afectând aproximativ 30% dintre adulţi. Hipertensiunea arterială este răspunzătoare de 62% dintre accidentele vasculare cerebrale şi de 50% dintre infarctele de miocard, ducând anual la peste 7,2 milioane decese. Pe glob sunt peste 1,2 miliarde de hipertensivi şi numărul lor este în continuă creştere, pe măsură ce stilul de viaţă apusean este adoptat şi în ţările în curs de dezvoltare.

Avantajele scăderii tensiunii arteriale se observă la orice vârstă, indiferent de sex, de severitatea hipertensiunii, de prezenţa sau absenţa factorilor de risc asociaţi, de bolile concomitente sau de felul de medicamente folosite. Vorbim de hipertensiune arterială când valorile nu scad sub 140/90 mmHg după aplicarea tuturor măsurilor terapeutice, inclusiv folosirea concomitentă a 3 medicamente şi un diuretic.

Cu o frecvenţă de aproximativ 70 de contracţii pe minut, inima pompează sângele în sistemul vascular. Mecanisme complicate reglează activitatea inimii şi stabilesc diametrul arterelor, pentru ca toate ţesuturile organismului să primească sângele de care au nevoie. Există posibilitatea reglării tensiunii arteriale, pentru a fi mai mare sau mai mică, după nevoi. Însă uneori organismul nu reuşeşte să menţină tensiunea arterială în limitele normalului. Numeroşi factori pot creşte valorile tensionale pentru o perioadă îndelungată, iar consecinţele sunt dramatice, deoarece creşterea tensiunii pe timp îndelungat lezează vasele de sânge şi favorizează infarctul miocardic, accidentele vasculare cerebrale şi funcţia rinichilor. S-a observat că mortalitatea cardiovasculară este strâns legată de modificările structurale şi funcţionale ale sistemului vascular arterial.

Metode de prevenire a bolii

Hipertensiunea arterială este numită „ucigaşul tăcut”, deoarece mult timp nu dă niciun simptom. Chiar dacă și azi rămân un parţial mister cauzele hipertensiunii esenţiale, care se întâlneşte cel mai frecvent, se ştie că ea poate fi influenţată de mai mulţi factori.

Pe primul loc este surplusul ponderal. Scăderea în greutate cu 10 kg duce la scăderea tensiunii sistolice cu 9 mmHg. Şi chiar dacă nu se ajunge la greutatea ideală, care înseamnă un indice de masă corporală (BMI) în jur de 21, dacă se atinge un indice de masă corporală de 25-27, se poate considera că s-a realizat un progres semnificativ.

Activitatea fizică regulată constituie a doua soluţie de scădere a tensiunii arteriale şi face parte din măsurile cele mai eficiente. Pentru ca efortul fizic să fie util, frecvenţa pulsului trebuie să crească la 2/3 din frecvenţa cardiacă maximă, adică 220 minus vârsta. De exemplu, pentru o persoană de 70 de ani, frecvenţa pulsului trebuie să fie cel puţin 220 minus 70, adică 100. Doar activitatea fizică de la locul de muncă, de obicei, nu este suficientă.

Şi care sunt valorile tensionale normale? S-a observat că speranţa de viaţă cea mai mare o prezintă cei la care tensiunea arterială este sub 120/80 mmHg, aceasta fiind tensiunea arterială optimă.  Tensiunea arterială normală este până la 130/80. Hipertensiunea arterială gradul I începe de la 140/90; gradul II, de la 160/100 şi gradul III, de la 180/110. Activitatea fizică în afara locului de muncă ajută şi la diminuarea stresului, un potenţial factor de risc.

Lipsa de somn poate contribui la creşterea tensiunii arteriale. Lucrul în ture de noapte tulbură ritmul normal zi/noapte şi poate contribui la creşterea tensiunii arteriale.

Alimentaţia are o influenţă deosebită. Vegetarienii au valori tensionale mai mici cu 7 mmHg sistolica şi 5 mmHg diastolica în comparaţie cu cei care consumă carne. În trecut se recomanda peştele pentru conţinutul în acizi graşi omega-3. Acum ştim că organismul îşi produce, din precursori, cantităţile necesare, iar mai mult nu înseamnă şi mai bine. Studiile efectuate asupra multor populaţii au găsit aceleaşi valori de acizi omega-3 în sângele celor care niciodată nu mâncau peşte, ca şi la cei care trăiau lângă mări sau oceane şi care consumau zilnic peşte.

Un factor care e neglijat de multe ori este consumul excesiv de sare, atât la alimentele pregătite în casă, cât şi la cele de tip fast food sau pregătite industrial, care conţin şi multe grăsimi, de cea mai proastă calitate, şi mult zahăr.

S-a observat că şi cei care au depăşit vârsta de 80 de ani, dacă au hipertensiune arterială, trebuie trataţi cu toate mijloacele existente, ceea ce va duce la prelungirea duratei de viaţă.