Decizii înţelepte pentru inima ta

414

Câte lucruri știi despre inima ta? Boala coronariană – cea mai frecventă cauză de deces în ţările dezvoltate – nu este bine cunoscută nici în prezent.

În Germania, într-un singur an se internează în spital peste 650.000 de bolnavi din cauza acestei afecţiuni şi  mor peste 60.000.  Din acest motiv, profesorul Bernhard Schwaab, cardiolog într-o clinică din Germania, atrage atenţia asupra bolii şi mai ales asupra stilului de viaţă. Foarte mulţi nu ştiu că infarctul este consecinţa aterosclerozei. Infarctul este considerat ca un trăsnet din senin, pentru că la aproximativ jumătate dintre cazuri nu există niciun simptom premonitoriu. Însă anamneza ţintită arată că au existat unele simptome, dar cărora nu li s-a acordat importanţa cuvenită.

Ateroscleroza poate afecta toate arterele, nu numai pe cele care hrănesc inima, de exemplu, pe cele ale creierului, rinichilor, ochilor, membrelor inferioare sau arterelor abdominale mari. Arteriopatia coronariană este forma de ateroscleroză care se manifestă cel mai frecvent şi care începe insidios şi progresează pe neobservate de-a lungul deceniilor, înainte de apariţia primelor simptome prin dureri preecordiale şi/sau dispnee la efort fizic sau stres psihic.

Printre cauzele aterosclerozei se enumeră vârsta, factorul genetic, poluarea mediului înconjurător, însă cauza principală este stilul de viaţă. Cercetările au arătat că 80-90% dintre bolile vasculare sunt cauzate de un stil de viaţă nesănătos. În acest sens, un studiu efectuat în 52 de ţări, asupra a peste 30.000 persoane, a relevat că 90% dintre infarcte se datoresc unui stil de viaţă greşit, atât la bărbaţi, cât şi la femei. Interesant este că în ţările nedezvoltate sau în curs de dezvoltare, frecvenţa bolii coronariene creşte razant prin adoptarea stilului de viaţă apusean. De curând, medici din Nepal au venit în Germania pentru a învăţa cum s-ar putea contracara tendinţa aceasta în ţara lor.

Şi ce este greşit în stilul de viaţă din ţările dezvoltate? Am putea spune că aproape tot ce ţine de alegerea populaţiei: alimentaţia, sedentarismul, tutunul, alcoolul, la care se adaugă stresul, de multe ori cauzat de factori externi. Carnea, mezelurile, alimentele de tip fast-food, făina albă, zahărul, băuturile dulci şi dulciurile, în general, toate acestea aduc mai multe calorii decât are nevoie organismul uman. Alternative ideale ale acestei diete nocive reprezintă cerealele, seminţele, fructele proaspete sau uscate sau leguminoasele.

Dictonul: „Mănâncă ce-ţi place, corpul ştie de ce are nevoie” conţine un mare neadevăr. Tot ce nu este necesar se transformă în grăsimi. Surplusul de calorii duce la surplus ponderal, cu creşterea în diametru a abdomenului, cu toate consecinţele negative:  creşterea zahărului în sânge, ridicarea tensiunii arteriale, creşterea grăsimilor în sânge şi a factorilor inflamatori. În special glucidele care ajung repede în sânge (zahărul, mierea şi produsele de făină albă) constituie principala cauză a obezităţii abdominale.

În Germania,67% dintre bărbaţi şi 53% dintre femei au o greutate mai mare decât cea normală. Obezitatea se întâlneşte la 23% din populaţia adultă. În ţările civilizate, activitatea fizică la locul de muncă s-a redus foarte mult. Se uită adesea că exerciţiul fizic, efectuat zilnic, este la fel de important ca şi alimentaţia.

Profesorul Schwaab  spune că măsurile de prevenire trebuie începute deja în viaţa intrauterină. Mama trebuie să adopte stilul de viaţă sănătos chiar înainte de apariţia gravidităţii, iar acest lucru va fi darul cel mai mare pentru copil.

Seminte