De ce se vor tripla cazurile de demenţă până în 2050

294

Cazurile de demenţă vor cunoaște o creștere exponenţială în următoarele decenii, și odată cu ele vor crește și poverile sociale și financiare asociate acestei boli. Creșterea incidenţei demenţei vine, aparent paradoxal, pe fondul îmbunătăţirii speranţei de viaţă și a serviciilor de sănătate în ţările mai sărace, a anunţat Organizaţia Mondială a Sănătăţii (OMS).

Circa 35,6 milioane de oameni sufereau de demenţă în 2010, potrivit unui raport făcut public de OMS. Organizaţia se așteaptă însă ca cifrele să se dubleze până în 2030 și chiar să se tripleze până în 2050, ajungând la 115, 4 milioane.

„Cifrele sunt deja mari și sunt într-o creștere destul de rapidă”, a declarat pentru Associated Press dr. Shekhar Saxena, șeful diviziei pentru sănătate psihică, din cadrul OMS.

Acestei incidenţe crescute i se asociază adesea „costuri catastrofice, care târăsc oamenii la limita subzistenţei", a avertizat directorul general al agenţiei, Margaret Chan. Iar specialiștilor le este dificil să estimeze la ce costuri s-ar putea ajunge dacă previziunile OMS se vor adeveri. Ei spun însă că, doar în cazul bolii Alzheimer, costurile anuale pentru tratament se ridică, la nivel internaţional, la 604 milioane de dolari.

Ce anume i-a determinat pe specialiști să facă previziuni atât de îngrijorătoare?

În ultimele decenii, demenţa a fost constant o problemă majoră privind sănătatea publică, în ţările bogate. Însă odată cu creșterea populaţiei bătrâne din ţările sărace și din cele cu venituri medii, specialiștii estimează că va crește și incidenţa demenţei.

Deși reprezentanţii OMS apreciază că această creștere este datorată îmbunătăţirii serviciilor medicale și a speranţei de viaţă, ei au lansat un apel către o eficientizare a acestor servicii, pentru a spori conștientizarea privind această boală și pentru a implementa programe de sprijin, oriunde în lume.

Până la acest moment, doar opt ţări (între care Marea Britanie, Franţa și Japonia) beneficiază de programe naţionale de combatere a demenţei. Alte ţări, precum SUA, au planuri la nivel statal.

Ţări cu economii emergente, precum China, India și Brazilia, au sisteme de sănătate funcţionale, însă nu au capacitatea de a se confrunta cu o creștere masivă a incidenţei bolii.

Un obstacol major în tratarea bolii este diagnosticarea ei. Chiar și în ţările bogate, mai mult de jumătate dintre cazurile de demenţă sunt trecute cu vederea până ce boala ajunge într-un stadiu avansat, indică raportul OMS.

Ce provoacă demenţa?

„Cei mai mulţi oameni privesc demenţa ca pe un semn normal de îmbătrânire, ceea ce nu este corect”, a declarat Saxena. „Oamenii mai în vârstă au probleme de memorie și cogniţie, însă demenţa este o boală cu simptome mult mai rapide și cu o progresie accelerată", a adăugat medicul.

Demenţa este provocată de mai multe boli ale creierului, care afectează memoria, gândirea, comportamentul și capacitatea de a efectua activităţile zilnice. Cea mai frecventă cauză a demenţei este instalarea bolii Alzheimer. Aceasta este, mai exact, responsabilă pentru 70% dintre cazurile de demenţă.

În fiecare an se înregistrează alte 7,7 milioane de cazuri noi de demenţă. Altfel spus, la fiecare 4 secunde o persoană este diagnosticată cu această boală.

Cum poate fi prevenită? 

O prejudecată destul de răspândită privind demenţa este aceea că este inevitabilă. Diverse studii știinţifice susţin că îmbunătăţirea și menţinerea unei stări generale de sănătate poate diminua riscul de dezvoltare a demenţei. O cercetare publicată de jurnalul Neurology sublinia, de exemplu, utilitatea unor măsuri care nu ar fi asociate intuitiv cu demenţa. Repararea danturii, tratamentele oftalmologice sau cele pentru auz au fost indicate ca măsuri de prevenire eficientă a demenţei, potrivit Science Daily.

Oamenii de ştiinţă au arătat şi că educaţia poate preveni apariţia demenţei, aşa cum au susţinut anterior şi alte studii. Cercetarea, publicată de jurnalul medical Brain şi citată de BBC, a relevat că riscul de apariţie a demenţei scade cu 11% cu fiecare an investit în educaţie.

Totodată, experţii au subliniat rolul educaţiei în diminuarea manifestării simptomelor de demenţă. Ei mai au încă de lucru pentru a afla şi de ce educaţia are o astfel de influenţă.

Abstinenţa de la obiceiuri dăunătoare pentru sănătate, precum fumatul, poate avea și ea un cuvânt important de spus în prevenirea demenţei.

Bărbaţii de vârstă medie care fumează sunt expuşi unui declin cognitiv accelerat în comparaţie cu semenii lor nefumători sau cu cei care au renunţat la fumat de peste 10 ani, descoperă un studiu dat publicităţii, luni, în revista Archives of General Psychiatry

Fumatul activ este sinonim cu 10 ani de îmbătrânire cognitivă în rândul bărbaţilor de vârstă medie. Aceasta este concluzia studiului făcut de dr. Séverine Sabia de la University College, din Londra. Acest efect poate duce la demenţă mai târziu în viaţă.

Se pare însă că tabagismul nu are acelaşi efect asupra femeilor fumătoare, probabil din cauză că femeile nu fumează la fel de mult ca bărbaţii. 

Depresia netratată este un alt factor care contribuie la instalarea demenţei. Ba chiar, spun specialiștii, depresia poate dubla riscul apariţiei demenţei mai târziu.

Două studii publicate în The American Journal Neurology sugerează existenţa unor legături între depresie și demenţă, chiar dacă nu se pot indica drept cauze directe. Se consideră că atât chimia creierului, cât și factorii de stil de viaţă, cum ar fi alimentaţia sau timpul petrecut de o persoană în socializare, au un rol în acest proces.