OMS: grija faţă de propria persoană, cea mai bună strategie de a evita demenţa

368

Un stil de viaţă sănătos poate reduce riscurile declanșării demenţei, potrivit unui raport al Organizaţiei Mondiale a Sănătăţii, care trasează câteva linii directoare pentru combaterea acestei probleme de sănătate tot mai răspândite la nivel global.

Analiza minuţioasă a datelor existente a arătat că, deși vârsta este cel mai semnificativ factor de risc pentru demenţă, aceasta nu este o consecinţă inevitabilă a îmbătrânirii.

În schimb, cercetările au arătat că un set de factori legaţi de stilul de viaţă sporesc considerabil șansa de apariţie a bolii: sedentarismul, fumatul, alimentaţia nesănătoasă și consumul excesiv de alcool. Pe de altă parte, anumite probleme de sănătate, precum diabetul zaharat, hipertensiunea arterială, nivelul ridicat al colesterolului, obezitatea și depresia au avut și ele un rol în declinul cognitiv și instalarea demenţei.

De asemenea, izolarea socială, lipsa de activitate cognitivă și scăderea acuităţii auditive au fost asociate cu demenţa, deși în cazul acestor factori lipsesc dovezile solide care să arate că tratarea acestor probleme ar preveni sau frâna evoluţia bolii.

Studiind cei 12 factori implicaţi în declanșarea demenţei, Organizaţia Mondială a Sănătăţii a ajuns la concluzia că stilul de viaţă poate diminua riscurile declanșării demenţei – în condiţiile în care 50 de milioane de persoane au deja această afecţiune, iar numărul acestora s-ar putea tripla până în 2050, potrivit estimărilor OMS.

„Demenţa este cea mai mare provocare de sănătate a generaţiei noastre, așa încât angajamentul OMS de a conduce lupta globală împotriva acestei afecţiuni, printr-o abordare de sănătate publică este bine-venit. Se estimează că o treime dintre cazurile de demenţă ar putea fi prevenite, iar acest raport oferă cele mai bune sfaturi de prevenire disponibile”, a declarat Fiona Carragher, cercetător la Alzheimer’s Society.

Pentru a reduce riscul de demenţă, ghidul OMS recomandă cel puţin 150 de minute de activitate fizică moderată pe săptămână, inclusiv în cazul vârstnicilor, precum și renunţarea la fumat, evitarea consumului excesiv de alcool și adoptarea unei alimentaţii sănătoase, mediteraneene, cu o abundenţă de fructe și legume.

În același timp, OMS subliniază că nu există date care să arate că suplimentele administrate regulat reduc riscul de demenţă, iar în unele cazuri, aceste produse pot avea efecte adverse.

Alte recomandări ale ghidului vizează antrenarea creierului, inclusiv prin jocuri sau completare de rebusuri, și menţinerea legăturilor sociale (nu există dovezi că acestea ar reduce riscul de demenţă, dar prieteniile consolidează bunăstarea generală a unei persoane).

Persoanelor care suferă de boli ce ar putea favoriza apariţia demenţei, OMS le recomandă menţinerea unei greutăţi normale, menţinerea tensiunii arteriale în limite normale, tratarea diabetului zaharat și evitarea unui nivel ridicat de colesterol.

„Dovezile ştiinţifice colectate (…) confirmă ceea ce am bănuit de ceva timp, și anume că ceea ce este benefic pentru inima noastră este, de asemenea, benefic pentru creierul nostru”, a declarat Tedros Adhanom Ghebreyesus, directorul OMS.

Dr. Carol Routledge, de la Alzheimer Research UK, consideră salutare aceste linii directoare ale OMS, subliniind că, deși nu ne putem schimba genele, „urmând pașii descriși în acest raport putem să întoarcem șansele în favoarea noastră”.

„Suntem, probabil, la decenii distanţă de tratamente care să încetinească sau să oprească instalarea demenţei. Prevenirea este mult mai bună decât un tratament dintr-un viitor îndepărtat”, a subliniat profesorul Robert Howard, expert la University College London.