Orfanii de care lumea a uitat

676

În lumea occidentală, Ebola a lăsat în urmă statistici, rapoarte, ore de cercetări ştiinţifice în căutarea unei metode de a combate virusul, dar în Africa, a lăsat peste 10.000 de orfani pe care nimeni nu-i vrea şi de care nimeni nu-şi aminteşte.

Ca de fiecare dată în astfel de situaţii, cei mai vulnerabili şi cei care resimt cel mai mult consecinţele diferitelor crize sunt copiii. Potrivit Unicef, dintre cele aproximativ 16 milioane de persoane infectate din cele mai afectate ţări (Sierra Leona, Guinea şi Liberia), mai bine de jumătate sunt copii şi tineri sub 20 de ani. Unii şi-au pierdut un părinte, alţii, pe amândoi. Alţii au fost ei înşişi victime ale virusului şi au supravieţuit, însă au de luptat acum cu unul poate la fel sau chiar mai puternic decât primul: cel al stigmatului social şi al marginalizării.

Haja Umu, de 17 ani, este unul dintre aceşti orfani. „Mătuşa mea a început să aibă febră şi, după trei zile, a murit. După câteva zile, ne-am îmbolnăvit eu, mama şi fraţii mei”, declara ea. Dintre aceştia, a fost singura care a supravieţuit, iar acum are grijă de orfanii din centrul Fundaţiei „St. George”, din Freetown. Deşi nu poate aşterne în cuvinte suferinţa, care îi umple ochii de lacrimi de câte ori se gândeşte la pierderea celor dragi, este fericită pentru că trăieşte, motiv pentru care vrea să-i ajute pe alţii aşa cum poate, notează BBC.

Mohamed Sesay, de 12 ani, şi-a pierdut ambii părinţi. „După ce părinţii mei au murit, comunitatea din care făceam parte s-a purtat foarte urât cu mine”, spune el. Nici măcar rudele nu l-au primit, aşa că a fost nevoit să doarmă sub cerul liber împreună cu sora lui câteva nopţi. Acum se găseşte la Orfelinatul „St. George”, unde poate să doarmă, să mănânce, să se joace şi să înveţe ca orice alt copil din ţările dezvoltate. „Sunt un băiat puternic şi voi fi bine”, mai spune el.

Manuel Fontaine, responsabil Unicef, spune că este nevoie de ajutor urgent şi o atenţie specială faţă de aceşti copii. Mulţi dintre aceşti orfani se simt singuri şi nedoriţi, deoarece, de multe ori, pentru cei în grija cărora au rămas, legătura de rudenie nu este atât de puternică pe cât este teama de Ebola, notează elmundo.es.

Până la data de 18 ianuarie, Ebola a secerat 8.641 de vieţi, potrivit elpais.com. Ceea ce, din nefericire s-a demonstrat încă o dată este faptul că atâta timp cât aceste boli ciudate, devastatoare nu afectează lumea modernă, rămânem indiferenţi faţă de ele. Cei care nu pot rămâne indiferenţi faţă de aceste boli sunt cei mai săraci şi mai vulnerabili oameni de pe planetă, cei care nu au acces la tratament şi al căror glas nu îl aud cei care ar putea lua măsuri pentru combaterea lor.