Cât îi costă pe români dependenţa de alcool

486

Statisticile naţionale şi internaţionale referitoare la consumul de alcool în România sunt neconcludente şi pe alocuri prezintă diferenţe semnificative. Însă adevărul este acelaşi: două milioane de români sunt dependenţi de alcool, rata mortalităţii este mai mare decât în UE şi consumul este de 10 litri pe cap de locuitor. Un obicei care costă mult prea mult.

Statistica Organizaţiei Mondiale a Sănătăţii din 2012 arată că în România peste două milioane de persoane consumă alcool în exces, iar 70% din cazurile de violenţă în familie şi aproape 50% dintre crime sunt cauzate de bautură. Consumul de alcool este clasificat în categoria „stabil" şi se ridică la 10-12 litri de alcool pe cap de locuitor pe an. Iar rata mortalităţii este de 180 decese, faţă de 155 media la nivel european.

Statisticile naţionale sunt chiar mai pesimiste de atât şi atrag atenţia, în principal, la o tendinţă îngrijorătoare: creşterea consumului de alcool în rândul adolescenţilor şi tinerilor. Aceştia sunt din ce în ce mai des victimele accidentelor cauzate de consumul de alcool şi a bolilor asociate acestui obicei. Mortalitatea din cauza alcoolului în rândul tinerilor este de opt ori mai mare decât media UE15 (statele fondatoare şi cele care au aderat până în 1990, adică Belgia, Danemarca, Finlanda, Franţa, Germania, Grecia, Irlanda, Italia, Luxemburg, Portugalia, Olanda, Regatul Unit, Spania si Suedia).

Preţul unui obicei prost

Însă în afară de efectele uneori ireversibile asupra sănătăţii, alcoolicii trăiesc adevărate drame, de care uneori sunt conştienţi, drame care se răsfrâng şi asupra celor din jur.

Mai întâi, alcoolismul poate fi social, într-un anturaj, dar sfârşeşte în singurătate şi este asociat cu respingerea şi izolarea socială. Dependentul ajunge să nu-şi poată refuza această plăcere, în ciuda gravelor probleme de sănătate (fizică şi psihică), dar şi de natură socială, pe care i le provoacă.

Apoi, alcoolismul are multe consecinţe fatale, între care scăderea controlului asupra consumului de băuturi alcoolice, preocuparea pentru drogul alcool şi deformări în procesul de gândire (îndeosebi sub formă de negare), avertizează OMS.

Ce se (mai) poate face

Pentru a mişcora numărul dependenţilor şi pentru a creşte gradul de conştientizare a posibilelor boli cauzate de consumul dăunător de alcool şi tratamentul asociat, Asociaţia Română pentru Promovarea Sănătăţii a demarat primul „Studiu privind impactul economic al consumului dăunător de alcool asupra sistemului de sănătate din România", pentru a obţine date concrete privind acest viciu şi costurile lui.

Studiul se desfăşoară în perioada mai-octombrie 2013 şi doreşte să vină în ajutorul Ministerului Sănătăţii. „Cunoaşterea efectelor consumului de alcool la nivelul populaţiei este limitată, de aceea acest studiu este extrem de important pentru întregul sistem medical românesc", a explicar Florentina Furtunescu, medic primar de sănătate publică şi coordonator ştiinţific al studiului, pentru Adevărul.

Tratarea alcoolismului

Specialiştii consideră că principalele metode de tratament sunt: dezintoxicarea, intervenţiile psihologice scurte, medicaţiile folosite în psihiatrie, medicaţiile repulsive şi cele de scădere a apetitului alcoolic.

Până în prezent, cea mai eficientă metodă a fost metoda grupurilor de întrajutorare a foştilor dependenţi de alcool. Această metodă a apărut în Statele Unite de către doi mari foşti alcoolici, deveniţi legendari, Bill şi Bob. Ei au creat aşa-numitul sistem al celor 12 paşi care trebuie parcurşi. Sistemul include şi un regulament cu 12 reguli de organizare şi funcţionare.

Între aceste reguli se numără schimbul de idei între oameni cu aceeaşi suferinţă; cunoaşterea de sine ca urmare a contactului cu ceilalţi băutori; motivaţia obţinută ca urmare a primirii de încurajări de la colegi cu aceeaşi suferinţă; motivaţia obţinută de un alcoolic în timpul efortului de a ajuta un alt alcoolic.