Cercetătorii ne pot citi în creier trecutul recent

722

Cum ar fi dacă cercetătorii ar putea „săpa" în creier precum arheologii, scoţând la lumină istoricul experienţelor trecute? Această capacitate ar putea dezvălui ce ne face pe fiecare dintre noi unici ca indivizi și ar putea facilita diagnosticarea unei largi palete de boli neuro-psihologice.

O nouă cercetare realizată la Institutul Weizmann, din Israel, aduce acest scenariu în tărâmul posibilităţilor, arătând cum o undă spontană de activitate neuronală din creier poartă amprenta evenimentelor anterioare, pentru cel puţin 24 de ore după trăirea experienţei în cauză.

 Creierul nu se odihnește niciodată, nici măcar atunci când posesorul lui se odihnește, susţine prof. Rafi Malach, de la Departamentul de Neurobiologie al Institutului, în consens cu alţi cercetători. Atunci când cineva se odihnește cu ochii închiși, activitatea neuronală asociată cu receptarea de stimuli e înlocuită cu unde ultra-lente de activitate neuronală care circulă prin cortex, sub forma unor tipare organizate, complexe, periodice și reproductibile, precizează Science Daily.

Cercetătorii de la Institutul Weizmann au descoperit că aceste tipare constituie de fapt „arhive" ale experienţelor anterioare. Atunci când ne confruntăm cu o experienţă nouă, activarea reţelelor din creierul nostru produce modificări pe termen lung în ce privește conexiunile dintre celulele creierului. Cercetătorii au plecat de la ipoteza că informaţiile despre experienţele anterioare sunt încorporate în aceste conexiuni din cadrul reţelelor de celule nervoase în cortex, iar acestea vor fi scoase în evidenţă de tiparele spontane, sub formă de unde ale activităţii cerebrale din perioadele de repaus.

Pentru a testa dacă conexiunile create în creier în timpul unui experiment la care au fost supuși voluntarii lasă urme în tiparele formate de undele din timpul repaosului, cercetătorii au realizat mai multe scanări ale creierului în timp ce subiecţii se odihneau înaintea experimentului, imediat după și 24 de ore mai târziu. Cercetătorii au descoperit că activarea unor zone specifice din cortex remodelează, într-adevăr, tiparul undelor din timpul repaosului creierului. În plus, noile tipare nu doar că rămâneau active și în ziua umătoare, ci chiar se întăreau semnificativ.

Aceste descoperiri ar putea avea mai multe aplicaţii în domeniul explorării creierului. Spre exemplu, tiparele spontane ale undelor creierului ar putea fi folosite ca „o unealtă de cartografiere", în vederea dezvăluirii evenimentelor cognitive din trecutul recent al unui individ. Sau, la o scară mai mare, aceste tipare ar putea ajunge să scoată la iveală profilul personal al indivizilor – cu abilităţile, lipsurile, înclinaţiile sau deprinderile lor. Asemenea profile s-ar putea dovedi utile, în special în stabilirea diagnosticelor sau în înţelegerea patologiilor creierului asocitate cu o paletă largă de dizabilităţi cognitive.