Ce este depresia de iarnă şi cum scăpăm de ea

1141

Deşi nu poate nega nimeni iernii o anumită doză de frumuseţe şi romantism, până la urmă toată lumea aşteaptă să se întoarcă la soarele de vară. Poate doar copiii mai aşteaptă entuziasmaţi primii fulgi de zăpadă.

Poate nu sunt puţini cei care iubesc cu adevărat iarna, dar dintre cei născuţi şi crescuţi în zone cu patru anotimpuri, se poate afirma că cei mai mulţi au ajuns la o altfel de interpretare: vara înseamnă fericire, iarna înseamnă tristeţe.

Şi nu este doar o impresie. Conform dr. Charles Raison, editor de sănătate la CNN şi profesor de psihiatrie la Universitatea Arizona, din Tucson, 15% din populaţia Americii are probleme de adaptare a ritmului de viaţă odată cu schimbarea anotimpurilor. Pentru aceste persoane timpul este un factor principal de stres, iar iarna este adesea un adevărat motiv de disperare.

Cu toate acestea, cei mai mulţi dintre cei care cred că iarna este deprimantă găsesc puterea de a trece peste zilele gri şi friguroase. Numai aproximativ 5% dintre cei 15% cu probleme de adaptare devin atât de slăbiţi atunci când vine iarna, încât ajung să sufere de tulburări afective de sezon (SAD).

Deşi oamenii sunt diferiţi când vine vorba despre cum trec printr-un episod de depresie, cei care suferă de SAD urmează un tipar deosebit de statornic. Simptomele încep să se arate de obicei din toamnă, pe măsură ce zilele sunt din ce în ce mai scurte. Oamenii nu simt depresia prima dată, ci mai întâi încep să devină obosiţi şi au tendinţa de dormi mai mult şi de mânca mai mult, în special carbohidraţi, motiv pentru care se şi îngraşă.

Le este din ce în ce mai greu să se scoale dimineaţă şi devin foarte dezinteresaţi de lucrurile din jurul lor. Capacitatea de a-şi aduce aminte tot felul de lucruri şi de a rămâne concentraţi la ce au de făcut, scade considerabil. Doar în momentul în care iarna este cu adevărat instalată apar şi simptomele clasice pentru depresie: tristeţe, disperare etc. Acest tip de tulburare se întâlneşte mai des printre femei, decât printre bărbaţi şi îi afectează pe cei până în 40-50 de ani.

Când zilele încep să crească şi se apropie primăvara, simptomele încep să dispară în ordine inversă, cu eliberarea de tristeţe şi până la normalizarea apetitului şi a programului de somn.

Mulţi oameni cu SAD, au stări emoţionale normale din primăvară până în toamnă, deşi unii au tendinţa de a deveni euforici primăvară, o tendinţă care se numeşte hipomanie. Tendinţa aceasta a celor care suferă de SAD, de a trece prin episoade euforice în zilele călduroase, i-a făcut pe mulţi cercetători să vadă SAD ca o variantă de boală bipolară, sau depresie maniacă.

Conform studiilor realizate pe mai multe state din America, s-a obervat că incidenţa acestei tulburări este mai mare în zonele nordice, decât în cele sudice. S-a mai observat de asemenea că unii oameni au dezvoltat această afecţiune doar după ce s-au mutat dintr-un loc însorit, într-un stat din nord.

Din acest punct de vedere, am putea spune că SAD este o afecţiune ce ţine de mediu dar, ca orice altă tulburare psihică, presupune şi alţi factori, precum genetica şi dezvoltarea ca adult. Acest lucru a fost evidenţiat de mai multe studii care au arătat că oamenii care trăiesc în Islanda au rate incredibil de mici de SAD, deşi trăiesc în unul dintre cele mai întunecoase medii de pe glob. Ceea ce este şi mai interesant, este descoperirea fapului că oamenii cu descendeţă islandeză, dar care trăiesc în provincii din Canada, au o incidenţă mult mai mică a acestei tulburări, decât canadienii non-islandezi, lucru care sugerează importanţa unui factor genetic încă nedescoperit.

Există câteva lucruri pe care cei care suferă de această tulburare sezonieră le pot face, pentru a-şi îmbunătăţi starea psihică. În primul rând, dr. Raison sugerează ca totul să înceapă cu un antrenament preventiv. Încă de la instalare toamnei, corpul şi mintea trebuie stimulate prin exerciţii fizice, care produc substanţe antidepresive naturale. Se pot administra şi medicamente preventive dintr-o anumită clasă de antidepresive, doar dacă sunt recomandate de medic. De asemenea, lumina naturală este foarte importantă şi casa sau biroul trebuie să profite de ea cât mai mult posibil. Iar când zilele sunt chiar întunecate şi disperarea bate la uşă, dr Raison recomandă achiziţionarea unor dispozitive iluminatoare speciale, care pot ameliora simptomele pe loc.